HAMARTIOLOGIE – Doctrina despre păcat
PĂCĂTOŞENIA STĂRII PĂCĂTOASE NATURALE A OMULUI – de Thomas Boston. Omul este cu siguranţă afundat foarte jos acum, în comparaţie cu ceea ce a fost odată. Dumnezeu l-a făcut „cu puţin mai prejos decât îngerii”: dar acum îl găsim asemănat cu animalele care pier. El a ascultat de un animal, şi acum el a devenit ca un animal. Ca şi Nebucadneţar, partea sa în starea sa naturală este cu animalele, „care se gândesc la lucrurile de pe pământ” (Filipeni 3:19).
OMUL ŞI PĂCATUL – de Thomas Manton. În acest tratat despre natura omului şi despre păcat, Manton arată incapacitatea completă a omului de a se mântui pe sine, relatând condiţia omului faţă de lege şi har. El prezintă şi conceptul Puritan de „căutare” a lui Dumnezeu prin mijloace variate, arătând că Puritanii îi tratau cu răbdare pe cei neconvertiţi mai degrabă decât să renunţe la ei prematur. (courtesy of www.graceonlinelibrary.org)
MICI INOCENŢI? – de Sinclair Ferguson. Ultimul lucru pe care îi făceam noaptea, când copiii noştri erau mici, era să îi privesc adesea cum dormeau: stăteau acolo întinşi, respirând ritmic, aproape imperceptibil, relaxaţi, îl largul lor, bucurându-se de „somnul inocenţei.” Dar omul – probabil în special un tată – se uită la înfăţişarea exterioară (1 Samuel 16:7). Dar inima spre care se uită Dumnezeu? (courtesy of www.graceonlinelibrary.org)
Capitolul 17 – DOCTRINA PĂCATULUI – de Thomas Paul Simmons. În capitolele „Satan – originea, lucrarea şi destinul său” şi „Starea originală şi căderea omului” am acoperit fundamentul originii păcatului în univers şi de asemenea şi intrarea sa în familia umană. Din acest motiv aceste subiecte nu vor fi tratate în acest capitol. Este foarte important ca să avem o înţelegere adecvată a păcatului. Multe dintre erorile moderne cu privire la mântuire nu pot fi susţinute de cei care gândesc logic dacă au o concepţie potrivită despre păcat. (courtesy of www.pbministries.org)
PĂCATUL ŞI CĂDEREA PRIMILOR NOŞTRI PĂRINŢI – de John Gill. Legea care a fost dată primilor noştri părinţi şi legământul care a fost făcut cu ei, au fost călcate curând de ei; „Dar ei au călcat legământul, ca oricare om de rând (sau ca Adam)” (Osea 6:7), ei nu au continuat multă vreme să asculte de el, şi ei au fost creaţi în acea stare de integritate; dar păcătuind, au căzut din ea, într-o stare de păcat şi mizerie.
DESPRE NATURA, ÎNRĂUTĂŢIREA ŞI EFECTELE PĂCATULUI OMULUI – de John Gill. În primul rând, Natura păcatului: Aceasta pare să fi fost adusă prin neglijenţă, nechibzuinţă, şi fiind cu garda lăsată; aceasta a început prin îndoiala şi necredinţa în ceea ce a spus Dumnezeu; a apărut într-o dorinţă exagerată după fructul interzis; şi printr-o curiozitate ilegală de a şti mai mult: şi în mândrie, pretinzând a fi ca Dumnezeu; cel puţin a fi la egalitate cu îngerii.
DESPRE VINA PACATULUI LUI ADAM PENTRU INTREAGA LUI POSTERITATE – de John Gill. Luând în considerare deja nesupunerea primilor noştri părinţi şi efectele triste pentru ei, voi trata în continuare interesul pe care îl are posteritatea şi cât de mult este ea afectată de acesta. Sunt două lucruri care urmează cu privire la aceasta; acuzaţia de vină pentru păcat, asupra lor şi depravarea firii derivată din aceasta, la ei.
DESPRE DEPRAVAREA FIRII UMANE – de John Gill. Dovedind deja acuzaţia de vinovăţie pentru păcatul lui Adam pentru posteritatea lui, ceea ce urmează după aceasta este depravarea naturii, derivată lor de la el; prin aceasta înţelegându-se decăderea generală a omenirii, a tuturor caracteristicilor firii umane şi a tuturor puterilor şi resurselor sufletului şi elementelor corpului.
DESPRE PĂCATELE ŞI ÎNCĂLCĂRILE ACTUALE – de John Gill. De la păcatul lui Adam apare coruperea naturii, de care toată omenirea ce descinde din el, de-a lungul generaţiilor, este infectată;şi de la coruperea naturii sau de la păcatul care locuieşte în interior se ridică multe alte păcate şi nedreptăţi actuale, care sunt numite în Scriptură „Lucrările cărnii” (Gal. 5:19), sau natură coruptă, spre deosebire de roadele Duhului sau principiile interioare ale harului şi sfinţeniei.
DESPRE PEDEPSIREA PĂCATULUI – de John Gill. Despre pedepsirea păcatului iniţial asupra celor care se presupune că nu au mai adăugat la el alte greşeli şi păcate, ca de exemplu copiii care mor când sunt mici, nu voi vorbi sau voi vorbi foarte puţin.
DESPRE IERTAREA PĂCATULUI – de John Gill. Doctrina iertării urmează cum se cuvine doctrina ispăşirii; deoarece iertarea păcatului acţionează pe baza ispăşirii făcută pentru ea. Iertarea păcatului, sub lege, a urmat după ispăşirea tipică pentru ea: de patru ori într-un capitol, se spune, că preotul va face ispăşire pentru păcat şi va fi iertat (Lev. 4:20, 26, 31, 35), şi este întâlnită adesea în capitolul următor (Lev. 5:10, 13, 16, 18), şi în alte locuri.
CĂDEREA ŞI PĂCATUL ORIGINAL – de Robert L. Dabley. Am ajuns acum în cercetările noaste la locul dezastruos în care păcatul a intrat pentru prima dată în rasa noastră. Să ne oprim mai întâi şi să stabilim clar care este natura sa.
STUDII ALE DOCTRINEI APROFUNDATE – PACATUL ORIGINAL – de Davis W. Huckabee. Păcatul original nu este un subiect care este proeminent în teologia modernă, căci acesta este contrar cu multe din crezurile moderne mândre, şi prin urmare, nici un predicator care slujeşte în timp nu va îndrăzni să-l prezinte congregaţiei ca nu cumva să nu ofenseze sensibilităţile tandre ale cuiva. Cu toate acestea, subiectul de faţă a fost una dintre cele mai fundamentale şi mai importante doctrine ale Scripturii, căci aceasta este la baza atâtora.
Marea doctrină creştină a PĂCATULUI ORIGINAL – de Jonathan Edwards. Prin expresia Păcat Original aşa cum a fost folosită în mod comun de preoţi, se înţelege depravarea păcătoasă înnăscută a inimii. Dar atunci când se vorbeşte despre doctrina păcatului original, acesta este înţeles în mod comun în această latitudine, care include nu doar depravarea naturii, ci şi imputarea primului păcat al lui Adam; sau, în alte cuvinte, obligaţiunea sau expunerea posterităţii lui Adam, în judecata divină, pentru a face parte din pedeapsa acelui păcat.
Doctrina Păcatului – de Charles Hodge. Ni se spune că părinţii noştri au căzut din starea în care au fost creaţi prin păcătuirea împotriva lui Dumnezeu. Aceasta prezintă întrebarea, care este una dintre cele mai dificile şi mai cuprinzătoare fie în etică, fie în teologie, Ce este păcatul? Existenţa păcatului este un fapt care nu se poate nega.
DOCTRINA PĂCATULUI ORIGINAL, AFIRMATĂ ŞI APĂRATĂ ÎN DOUĂ PREDICI – de Peter Goodwin, slujitor al Evangheliei. Partea încredinţată mi în cadrul acestor exerciţii este de a încerca să deschid şi să apăr doctrina păcatului original; o doctrină de o mare importanţă, cu care suntem confruntaţi cu toţii: aceasta este una dintre adevărurile fundamentale ale exerciţiului nostru creştin. Aceasta se găseşte (spune Dr. Owen) la însăşi temelia a tot ceea ce avem noi de făcut în ceea ce priveşte relaţia noastră cu Dumnezeu, referitor la a-i fi pe plac aici, sau la obţinerea desfătării în El în viaţa de apoi.
