de Dr. King Counts
INTRODUCERE
Berkhof – Dacă Dumnezeu nu s-a revelat pe Sine Însuşi, omul nu poate sa-l cunoască deloc şi toate religiile sunt imposibile.
Acest argument a fost bine susţinut de Os Guiness în cartea sa ”Cenuşa Morţii”.
(Din Fundamentele credinţei creştine, de Boyce) Moment comic prezentat de comedianul german Karl Vallentin. În această reprezentaţie obişnuită, comicul apare pe o scenă luminată de un spot luminos. Se învârte în jurul cercului lumnos având o faţă îngrijorată. Caută ceva. După o vreme, un poliţist i se alătură şi-l întreabă ce a pierdut. “Mi-am pierdut cheia de la casă”, răspunde Valentin. Poliţistul caută şi el, dar căutarea se dovedeşte a fi fără folos. ”Eşti sigur că ai pierdut-o aici ?”, îl întreabă poliţistul.
“O, nu”, spune Vallentin, arătând spre un colţ întunecat. ”S-a întâmplat acolo.”
”Dar noi de ce căutăm aici?”
“Acolo nu este lumină”, răspunde comicul.
“…Dacă nu există Dumnezeu sau dacă există Dumnezeu şi nu-L poţi cunoaşte din vina Lui, atunci cunoaşterea este asemena căutării comedianului german. Unde căutarea ar trebui făcută, nu este lumină şi unde este lumină, n-are rost să cauţi. Bibia ne spune că e problema lui Dumnezeu, nu a noastră. De aceea, problema e rezolvată. E rezolvată pentru că Dumnezeu poate face şi deja a făcut paşi pentru a se revela pe Sine nouă, oferindu-ne astfel cunoştinţa ce ne lipsea. “
REVELAŢIA ÎN GENERAL
Dumnezeu este cel imcomprehensibil
“Misterul este elementul vital în dogmele teologiei systematice” (Bavink, “Doctrina despre Dumnezeu”).
Este imposibil pentru un om să aibă o cunoaştere perfectă a lui Dumnezeu.
Iov 11:7 Poţi spune tu că poţi pătrunde adâncimile lui Dumnezeu, că poţi ajunge la cunoştinţa desăvârşită a Celui Atot puternic?; Iov 37:23 Pe Cel Atotputernic nu-L putem ajunge, căci este mare în tărie, dar dreptul şi dreptatea deplină El nu le frânge.; Eclesiatul 3:11 Orice lucru El îl face frumos la vremea lui; a pus în inima lor chiar şi gândul veşniciei, măcarcă omul nu poate cuprinde, de la început până la sfârşit, lucrarea pe care a făcut-o Dumnezeu.; Isaia 40:28 Nu ştii? N-ai auzit? Dumnezeul cel veşnic, Domnul a făcut marginile pământului. El nu oboseşte, nici nu osteneşte; priceperea Lui nu poate fi pătrunsă.; Romani 11:34 Şi într-adevăr „cine a cunoscut gândul Domnului? Sau cine a fost sfetnicul Lui?
Thomas Huxley, fruntaş al Darwinismului din secolul al 19-lea a declarat că cunoaşterea lui Dumnezeu este imposibilă. Berkhof ( Systematics), Poziţia fundamentală este ca mintea umană este incapabilă să cunoască ceva ce este dincolo de fenomenele naturale şi, de aceea, este necesarmente ignorant faţă de lucrurile suprasensibile şi divine. Huxley a fost primul care a pledat în favoarea celor care au o asemenea poziţie, incluzându-se pe sine, sub numele de “ agnostici”.
În speial Kant, a fost cel care a stimulat gândirea agnostică la cercetarea limitelor înţelegerii şi raţiunii umane. El a afirmat că raţiunea teoretică stă la baza fenomenelor şi este ignorant cu privire la ceea ce stă în spatele acestor fenomene – lucrul în el însuşi. De aici a urmat, bineînţeles, că este imposibil pentru noi să avem o cunoaştere teoretică a lui Dumnezeu.
CARACTERISTICILE IDEII DE REVELAŢIE
– Revelaţia naturală – comunicată prin fenomenele naturale, inclusiv constituţia omului. Berkhof, “ Figurativ, natura poate fi numită o carte mare în care Dumnezeu a scris cu litere mari sau mici şi din care omul poate învăţa despre bunătatea şi înţelepciunea Sa “ , “ puterea veşnică şi divinitatea Sa.”
– Revelaţie supranaturală – Dumnnzeu intervine în cursul natural al evenimentelor în care El, şi numai El, foloseşte mijloace naturale, precum vise sau comunicări orale, într-un mod supranatural.
– Revelaţia generală – înrădăcinată în creaţie şi în relaţiile generale ale lui Dumnezeu cu omul, se adresează omului pur şi simplu ca şi creatură purtătoare a chipului lui Dumnezeu.
– Revelaţia specială – înrădăcinată în lucrarea răscumpărătoare a lui Dumnezeu, se adresează omului ca şi păcătos şi se adaptează nevoilor morale şi spirituale ale omului căzut şi îl conduce pe păcătos înapoi la Dumnezeu printr-o cunoaştere specifică a dragostei mântuitoare revelată prin Isus Cristos.
NEGAREA REVELAŢIEI LUI DUMNEZEU
Negarea revelaţiei generale.Ateul, cel care neagă existenţa lui Dumnezeu, pune la îndoială orice revelaţie.
Negarea revelaţiei speciale. Deismul secolului al 18-lea, care accepta revelaţia generală a lui Dumnezeu, a negat posibilitatea şi realitatea oricărei revelaţii speciale supranaturale. EXEMPLU: Noul Testament a lui Thomas Jefferson…
Teologia liberală neagă revelaţia specială a lui Dumnezeu. Ea reduce Biblia la revelaţia Sa generală şi, pur şi simplu, şterge distincţia dintre natural şi supranatural.
Revelaţia generală a venit înaintea revelaţiei speciale.
REVELAŢIA GENERALĂ A LUI DUMNEZEU
Revelaţia generală externă – fapte din natură şi istorie – Ps. 19: 1,2.
Romani 1:20 În adevăr, însuşirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veşnică şi dumnezeirea Lui, se văd lămurit, de la facerea lumii, când te uiţi cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El. Aşa că nu se pot desvinovăţi.
Bozce, p. 32, ”R. C. Sproul a numit acest argument esenţa psihologiei pauline ateiste -arătând că aici stă vinovăţia omului. Cunoasterea suficientă a fost oferită tuturor oamenilor pentru a-i provoca să se întoarcă de la ei înşişi şi de la calea lor la Dumnezeu sau cel puţin să înceapă să-l caute. Dar această cunoaştere, precum o primăvară măreaţă, a fost înăbuşită. Acum primăvara ameninţă să explodeze şi să dărâme punctele de vedere şi stilul de viaţă a celui înăbuşit. Deci, cel care o înăbuşe, ascunde adevărul.”
S-a reelat pe Sine însuşi într-un mod supranatural dincolo de sfera revelaţie speciale…Judecători 7:13 Ghedeon a sosit; şi iată că un om istorisea tovarăşului său un vis. El zicea: „Am visat un vis: şi se făcea că o turtă de orz se rostogolea în tabăra lui Madian; a venit de s-a lovit până la cort, şi cortul a căzut; l-a răsturnat cu susul în jos, şi cortul a fost dărîmat.” Daniel 2:1 În al doilea an al domniei lui Nebucadneţar, Nebucadneţar a avut nişte visuri. Duhul îi era tulburat, şi i-a pierit somnul.
Revelaţia generală internă – Conştiinţă – Romani 2:14-15 Când Neamurile, cu toate că n-au lege, fac din fire lucrurile Legii, prin aceasta ei, care n-au o lege, îşi Sunt singuri lege şi ei dovedesc că lucrarea Legii este scrisă în inimile lor; fiindcă despre lucrarea aceasta mărturiseşte cugetul lor şi gândurile lor, care sau se învinovăţesc sau se desvinovăţesc între ele. Psalmul 40:8 Vreau să fac voia Ta, Dumnezeule! Şi Legea Ta este în fundul inimii mele.
(Din cartea lui James Kennnedy, Răspunzând scepticilor ) Francis Crick, câştigător al premiului Nobel pentru descoperirea AND-ului, a hotărât să exploreze probabilităţile creării unei molecule complexe prin legea şansei, care guvernează teoria evoluţiei.Concluzia lui: 0,0 procente şanse, chir şi luând în considerare istoria pământului de 4,5 milioane de ani. Crick scria: “Un om onest, având toată cunoaşterea disponibilă actualment, ar putea spune doar că, într-un sens, originea vieţii pare să fie aproape un miracol.” AND-ul unui singur corp uman, pus laolaltă şi întins, poate ajunge până la Lună şi înapoi.
Sir Fred Hoyle a mers mai departe…Hoyle, profesor la Cambridge şi unul dintre astronomii de frunte contemporani, a vrut să testeze legile probabilităţii chiar mai departe. El a încercat să descopere probabilitatea apariţiei unei celule – nu doar a unui lanţ de AND.
“Pentru corectitudine, el a început calculele de la vârsta presupusă a universului – 15 la 20 de miliarde de ani, cu 1 miliard de ani mai mult sau mai puţin, decât de la vârsta presupusă a pământului 4.5 miliarde de ani. A calculat probabilităţile…şi a rezultat acest număr de ani pentru apariţia unei celule: 10 la puterea 40.000.“
Marele matematician elveţian, Leonte duNouy, spune că probabilităţile mai mari de 10 la puterea 50 nu pot să aibă loc, nici măcar la nivel cosmic. De ce a ales duNouy aceste cifre? Deoarece, dacă am număra electronii din acest univers – numărul electronilor ar fi 10 la puterea 52.
Aceste evidenţe şi fapte bine stabilite sunt ignorate de omul firesc.
INSUFICIENŢA REVELAŢIE GENERALE
Pelagienii, deiştii şi raţionaliştii tindeau să considere revelaţia generală a lui Dumnezeu suficientă pentru nevoile omului, în timp ce romano-catolicii şi protestanţii o percep insuficientă.
Păcatul a alterat această revelaţie şi receptivitatea omului. Romani 8:20 Căci firea a fost supusă deşertăciunii-nu de voie, ci din pricina celui ce a supus-o-cu nădejdea însă; 1 Corinteni 2:14 Dar omul firesc nu primeşte lucrurile Duhului lui Dumnezeu, căci, pentru el, Sunt o nebunie; şi nici nu le poate înţelege, pentru că trebuiesc judecate duhovniceşte.; Efeseni 4:18 având mintea întunecată, fiind străini de viaţa lui Dumnezeu, din pricina neştiinţei în care se află în urma împietririi inimii lor.
Revelaţia generală nu oferă o cunoaştere demnă de încredere a lui Dumnezeu şi nici a lucrurilor spirituale. Revelaţia generală este prea nesigură pentru a constitui o bază solidă pe care să-ţi fundamentezi eternitatea şi omul nu-şi poate permite să-şi înrădăcineze speranţele viitoare pe incertitudini.
Revelaţia generală nu poate constitui o bază adecvată pentru religie, în general.
Este insuficientă ca şi bază pentru religia creştină. Prin revelaţia generală putem înţelege, într-o oarecare măsură, bunătatea, înţelepciunea şi puterea lui Dumnezeu, dar nu putem să-l cunoaştem pe Cristos, singura cale de mântuire, Matei 11:27 Toate lucrurile Mi-au fost date în mâni de Tatăl Meu; şi nimeni nu cunoaşte deplin pe Fiul, în afară de Tatăl; tot astfel nimeni nu cunoaşte deplin pe Tatăl, în afară de Fiul, şi acela căruia vrea Fiul să i-L descopere.; Ioan 14:6 sus i-a zis: „Eu Sunt calea, adevărul şi viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine.; Ioan 17:3 Şi viaţa veşnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat şi pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu.
VALOAREA ŞI SEMNIFICAŢIA REVELAŢIE GENERALE
– Revelaţia iniţială are o importanţă deosebită
– În legătură cu lumea păgână
– Neamurile cred că sunt de origine din Dumnezeu. Fapte 17:28 Căci în El avem viaţa, mişcarea şi fiinţa, după cum au zis şi unii din poeţii voştri: „Suntem din neamul lui…” Fapte 17:27 ca ei să caute pe Dumnezeu, şi să se silească să-L găsească bîjbăind, cu toate că nu este departe de fiecare din noi; Romani 1 împlinesc în mod natural lucrurile legii, Romani 2:14 împărtăşesc prin iluminarea Logosului şi a acţiunii generale a Duhului Sfânt, HARUL COMUN…
Iov 32: 8 Dar, de fapt, în om, duhul, suflarea Celui Atotputernic, dă priceperea. Ioan 1:9 Lumina aceasta era adevărata Lumină, care luminează pe orice om, venind în lume.
– În legătură cu religia creştină
– Revelaţia Sa iniţială, incorporată în adevărului, a corectat perversia lor şi le-a interpretat omenirii. Francis Beacon, unul dintre fondatorii ştiinţei moderne a tratat Biblia cu seriozitate, inclusiv creaţia şi căderea… “ În concluzie, nici un om lipsit de bun simţ sau deloc moderat, să nu gândească sau să susţină, că un om poate căuta prea departe sau poate studia prea bine Cuvântul lui Dumnezeu sau cartea faptelor lui Dumnezeu… “
– Schaeffer ( p.143-144 ) “ Grecii, musulmanii şi chinezii şi-au pierdut în cele din urmă interesul pentru ştiinţă. Aşa cum am spus, chinezii au avut o cunoaştere timpurie profundă a lumii. Joseph Needham, în cartea sa, The Grand Titration¸(1969) explică de ce aceasta nu s-a dezvoltat într-o ştiinţă profundă: “ Nu s-a crezut că codul legilor naturii ar putea fi descoperit şi interpretat, pentru că n-a existat certitudinea că o fiinţă supranaturală mai raţională decât noi a formulat un asemenea cod capabil de a fi citit. “
Revelaţia Sa originală, încorporată în revelaţia specială, adevărurile înscrise în revelaţia Sa generală, a corectat perversia lor şi le-a interpretat omenirii.
