NEW ORLEANS (BP)—În timpul excavării unui mormânt lângă Ierusalim în 1979, Gabriel Barkay a descoperit cea mai veche copie cunoscută a unor texte din Vechiul Testament.
Binecuvântarea preoţească, găsită în Numeri 6:24-26, a fost descoperită pe două suluri mici de argint datate din secolul 7, înainte de Cristos.
“Aceasta a fost o descoperire de mare importanţă”, a spus Barkay, profesor de arheologie şa Universitatea Bar Ilan University lângă Tel Aviv. “Aceste versete predatează faimoasele Suluri de la Marea Moartă cu aproximativ 4 secole. Sunt singurele versete biblice pe care le avem datând din perioada primului Templu.”
Barkay a vorbit despre această descoperire la Seminarul Teologic Baptist din New Orleans pe18 februarie –- una din numai două conferinţe, în timpul călătoriei în America. Discursul lui a fost cel inaugural destinat noului Centru pentru Cercetare Arheologică a Seminarului.
Steven Ortiz, profesor asistent de arheologie şi studii biblice şi director al Centrului pentru Cercetare Arheologică la NOBTS, a slujit ca arheolog pe teren la şantierul arheologic de la Ketef Hinnom unde au fost găsite sulurile. Când Ortiz a auzit că Barkay vine să predea în America la Universitatea Emory, a convins mentorul lui în arheologie să vină la New Orleans şi să vorbească de asemenea. Cererea ca Barkay să predea primul curs al centrului a fost o decizie uşoară, a spus Ortiz.
“Este un profesor excelent şi interactiv,” a spus Ortiz. “Am vrut ca studenţii noştri să fie expuşi la unul dintre cei mai buni oameni de ştiinţă din câmpul arheologiei biblice.”
“Importanţa inscripţiilor de la Ketef Hinnom tinde să fie ignorată între studenţi şi pastori,” spune Ortiz. “Aceste suluri sunt importante pentru datarea Vechiului Testament. Ele oferă dovada antichităţii Bibliei.”
Cele două suluri de argint au fost descoperite de echipa lui Barkay într-o peşteră mormânt scobită în stâncă la sud-vest de oraşul vechi Ierusalim. Structura mormântului a constituit un interes pentru Barkay pentru că data din perioada primului Templu, dar se părea că de-a lungul secolelor jefuitorii din timpul războaielor au îndepărtat toate vestigiile artistice. Mormântul a fost folosit pentru înmagazinarea puştilor turceşti în timpul Imperiului Otoman. Totuşi, Barkay şi echipa lui au descoperit că unele vestigii artistice au putut fi păstrate într-un cavou de oase în mormânt. Când unul dintre membrii familiei murea, el sau ea era aşezată pe o bancă funerară în mormânt lângă lucrurile personale cum ar fi vaze şi bijuterii, a explicat Barkay. După ce corpul putrezea, oasele erau adunate şi aşezate într-un cavou într-o zonă separată a momântului. Această practică este pomenită în Vechiul Testament ca fiind „adormire lângă strămoşii lui”.
La un moment dat un strat al tavanului acestui cavou s-a rupt şi a acoperit oasele şi lucrurile personale. Barkaz a spus că de fapt partea de tavan părea să fie nimic altceva decât podeaua cavoului. Un elev izraelian ce ajuta la curăţirea cavoului în timpul excavărilor a căzut accidental prin acel strat şi a dat la iveală multe oase şi vestigii ce zăceau dedesubt.
În timp ce echipa examina lucrurile din acel cavou, au descoperit cele două suluri. După descoperirea iniţială în 1979, oamenii de ştiinţă au avut marea sarcină să desfacă sulurile şi să descifreze textul. Ei nu ştiau cât de importantă poate fi această descoperire.
“Ne-a luat trei ani pentru a desface sulul cel mare,” a spus Barkay. “Când a fost desfăcut, era acoperit cu caractere zgâriate delicat. Primul cuvânt pe care l-am putut descifra a fost ‘YHWH’ –- uneori anglicizat ca ‘Iehova.’ Acesta este numele Domnului în Biblia Ebraică.”
Până acum nici o inscripţie cu numele lui Dumnezeu nu a fost găsită în Ierusalim.
Cel mai mare dintre suluri era lung de doar trei inci când a fost desfăcut. Cel mai mic era doar de doi inci. Barkay a spus că argintul subţire şi fragil a fiecărui sul era gravat cu 19 rânduri mici, caractere Ebraice. Au trecut ani până când cercetătorii au realizat că scrierea era o reprezentare aproape exactă a binecuvântării preoţeşti găsită în Numeri. Studiul atent a dezvăluit că literele Ebraice folosite erau distinctive secolului 7, înainte de Cristos.
În Engleză versetele spun “The LORD bless you and keep you; The LORD make His face shine upon you, And be gracious to you; The LORD lift up His countenance upon you, And give you peace.”- [Domnul să te binecuvinteze şi să te păzească. Domnul să facă să lumieze Faţa lui peste tine şi să Se îndure de tine. Domnul să-Şi înalţe Faţa peste tine şi să-ţi dea pacea.]
Descoperirea este importantă deoarece ajută la stabilirea realităţii istorice şi vârstei Vechiului Testament. La sfârşitul anilor 1800 critici mari germane au pus la îndoială data Pentateucului (primele cinci cărţi ale Vechiului Testament) ce a fost compus în formă scrisă. Multe dintre aceste critici argumentau că această parte a Scripturii a fost scrisă cândva după exilul babilonian.
Conform spuselor lui Barkay, descoperirea acestei inscripţii vechi biblice este o parte importantă a argumentului pentru o datare timpurie a Vechiului Testament. El recunoaşte că descoperirea nu dovedeşte că Pentateucul a fost scris în secolul 7. Totuşi, este o dovadă puternică în favoarea acelei poziţii.
“Pot cel puţin să spun că aceste versete au existat în secolul 7 … pe timpul profetului Ieremia şi a împăratului Iosia,” a spus Barkay.
Barkay a publicat o carte despre descoperirea din 1986, dar tehnologiile avansate ale calculatoarelor au ajutat pe cercetători să descopere versete adiţionale pe sulul de argint. Noua tehnică de cercetare a dezvăluit că sulurile conţin alte versete din Pentateuc. Barkay a scris un manuscris despre aceste descoperiri şi planifică să-l publice în viitorul apropiat.
În timp ce sulurile de argint erau descoperite acum mai mult de 20 de ani, puţine informaţii despre această descoperire au fost disponibile publicului general. Conferinţe ca acestea sunt importante deoarece cele mai multe din articolele despre descoperiri ca acelea de la Ketef Hinnom sunt publicate numai în reviste de specialitate, a spus Ortiz.
El a afirmat că speră să susţină un număr de conferinţe arheologice în fiecare an, odată ce finanţarea devine disponibilă, şi că acele conferinţe vor ajuta să educe studenţii la teologie şi pe alţii cu privire la importanţa descoperirilor ce susţin realitatea istorică a Bibliei.
Profesori calificaţi ca Barkay aduc de asemenea credibilitate Centrului de Cercetare Arheologică, a spus Ortiz, punctând că, conferinţele în acest domeniu arată seriozitatea NOBTS-ului în arheologia biblică şi că poate ajuta şcoala să asigure un şantier pentru excavaţie şi cercetare în viitor.
