Steven M. Orlitz
NEW ORLEANS (BP) – De curând a fost relatată de către cele mai importante servicii de ştiri o „nouă” descoperire arheologică. Vestea bună e că media consideră informaţiile legate de începuturile creştinismului şi persoanele prezente în Noul Testament vrednice de a apărea la ştiri. Partea proastă e că uneori aceste informaţii contrazic consemnările biblice.
Nu mă deranjează ele ca atare. Datele arheologice pot fi interpretate în multe moduri. Arheologii sunt detectivi ce lucrează cu fragmente de date pentru a descoperi trecutul, iar aceasta e la fel şi atunci când se referă la istoria biblică.
Ca şi arheolog, mă îngrijorează relatările recente cu privire la peştera lui Ioan Botezătorul. Mai ales atunci când sapi în spatele poveşti şi afli că nu e o descoperire recentă – şi singurul lucru care e recent e publicarea cărţii ce relatează descoperirea şi escavarea peşterii.
Argeologul britanic, Shimion Gibson a scos o nouă carte intitulată „Peştera lui Ioan Botezătorul: Uimitoarea descoperirea arheologică ce a redefinit istoria creştină”. Conform comentariilor editorului, cartea oferă o altă perspectivă asupra lui Ioan Botezătorul diferită de cea prezentată în scrierile Noului Testament.
În timp ce ezit să emit judecăţi pe baza articolului din ziar sau a reclamei scoase pe piaţă de către editor, simt că trebuie să răspund acestei teorii de senzaţie şi implicaţiilor pe care le are asupra istoriei lui Ioan Botezătorul. Toate referinţele biblice plasează lucrarea sa în valea Iordanului (Marcu 1:5, Matei 2:6, Luca 3:3, Ioan 1:28). Ioan s-a născut în Ein Karem, un sat aflat la aproximativ 8 km vest de Ierusalim, cunoscut în tradiţie drept casa lui Zaharia şi Elisabeta (Luca 1:57-66). În oraşul modern Ein Karem (scrierea ebraică) se află o mănăstire (Mănăstirea Sfântul Iona Botezătorul) cu un rezervor despre care arheologii spun, fără a avea dovezi, că este al doilea templu mikveh (baie rituală din primul secol de după Cristos). Amplasarea „Peşterii lui Ioan Botezătorul” e la aproximativ 4km de Ein Karem, conform declaraţiilor editorului.
Ironia e că articolele din presă omit să menţioneze vreo dovadă arheologică care să dateze din secolul I d.Hr.—perioada în care a trăit Ioan Botezătorul. Reconstituirea istorică cea mai probabilă e a unui loc de pelerinaj bizantin datând din secolul al VI-lea d.Hr. Aceste locuri de pelerinaj sunt prezenţe obişnuite ale peisajului arheologic din Ţara Sfântă.
Descoperirile arheologice din Ţara Sfântă sunt foarte importante pentru oamenii credinţei. Ei ilustrează istoricitatea afirmaţiilor biblice. Totodată conduc la o reconstituire entuziastă şi senzaţională a relatărilor din Evanghelie. Salut încercarea de a-l situa pe Ioan Botezătorul în contextul său istoric – însă din păcate se pare că această nouă carte îl aşează într-un context al oamenilor de ştiinţă din secolul XXI şi nu al iudaismului din primul secol.
Un loc de început, mult mai rezonabil, în căutarea lui Ioan Botezătorul, este în tumultoasele vremi politice şi religioase ale primului secol, când aşteptările mesianice erau foarte înalte. Cel mai bun cadru pentru a studia această istorie este arheologia locurilor sălbatice din Iuda şi manuscrisele de la Marea Moartă.
Mesajul din primul secol al lui Ioan Botezătorul ce cheamă la pocăinţă, puritate, iertare, aşa cum e el descris în Evanghelii, se adresează condiţiilor politice şi sociale din vremea sa, iar pentru noi ar fi mai bine să ascultăm mesajul predicilor sale ce se ridică din pustie, decât să încercăm să-l adaptăm mai bine la secolul 21.
…………………………………………
Steven M. Ortiz este profesor asistent de arheologie şi studii biblice, precum şi director al Centrului de cercetări arheologice din cadrul Seminarului Teologic Baptist din New Orleans.
