Ismael (Dumnezeu va auzi pe Ismael) este numele fiului cel mai mare al lui Avraam. Ismael a fost primul fiu al lui Avraam şi Agar, roaba egipteană a lui Sara, soţia lui Avraam. Sara (Sarai) nu putea să nască lui Avraam (Avram) nici un copil. Sara-a spus soţul ei să obţină copii prin Agar roaba ei.
Ismael a fost fiul lui Avraam şi Agar roaba egipteană pentru Sara. (Geneza 25:12-18).
Sara şi Avraam au locuit zece ani în ţara Canaan. Sara a dat pe Agar, servitoarea ei egipteană, la soţul ei Avraam pentru a fi soţia lui. Agar a născut şi a văzut că ea a fost dispreţuită în ochii stăpânei ei. Sara i-a spus lui Avraam că ei greşeala ei va fi asupra lui. Ea i-a dat lui servitoarea ei şi atunci când ea a zămislit, Sara a fost dispreţuită în ochii ei.
Sara a spus că Domnul judecă între mine şi tine. Avraam i-a reamintit Sara că slujitoarea ei era în mână ei ca să facă ceea ce ei îi place. Sara a tratat-o cu asprime. Agar a fugit din faţa ei.
Îngerul Domnului a găsit-o pe Agar lângă un izvor de apă în pustie, lângă fântâna din drumul spre Şur. Agar a spus îngerului Domnului că ea a fugit de faţa stăpânei ei Sara. Îngerul Domnului a spus Agar să se întoarcă la stăpâna ei, şi să se supună sub mâna ei. Îngerul Domnului i-a zis, voi înmulţi sămânţa ta foarte mult, încât aceasta nu va fi numărată atât de mare va fi. Lui Agar i s-a spus că va naşte un fiu şi îi va pune numele Ismael, pentru că Domnul a auzit nenorocirea ta.
Agar a făcut ce i s-a spus de către îngerul Domnului. Ismael va fi un om sălbatic. Mâna lui va fi împotriva fiecărui om, şi mâna fiecărui om va fi împotriva lui. El va locui în prezenţa tuturor fraţilor săi. (Geneza 16:1-12).
Domnul a schimbat numele lui Avram în Avraam, pentru că Domnul a făcut din el un tată al multor naţiuni şi a făcut un legământ între Avraam şi Domnul. (Geneza 17:4-5). Avraam avea nouăzeci şi nouă ani de ani, atunci când Dumnezeul Atotputernic a făcut legământul Său veşnic cu el. Dumnezeul Atotputernic i-a promis lui Avraam şi seminţei lui după el ţara Canaanului pentru o stăpânire veşnică.
Legământul Dumnezeului Atotputernic pe care Avraam şi de sămânţa lui îl va ţine după el este faptul că fiecare copil de parte bărbătească de la el trebuie să fie circumcis. Avraam trebuia să taie împrejur carnea prepuţului lui, şi acesta va fi un semn al legământului dintre Domnul şi Avraam. Cei care au opt zile de viaţă, vor fi circumcişi. Fiecare copil de parte bărbătească din generaţiile lui Avraam. Cei care sunt născuţi în casa, sau cumpăraţi cu bani de la orice străin, care nu este din sămânţa lui, va fi circumcis. (Geneza 17:8-12).
Domnul, de asemenea, a schimbat numele Sarai în Sara. Sara va fi binecuvântată de Domnul şi i se va da un fiu. Sara va fi o mamă a naţiunilor, regi de oameni vor fi din ea. Sara îşi va chema fiul ei cu numele Isaac şi Domnul va stabili legământul Său cu Isaac pentru un legământ veşnic şi cu sămânţa lui după el. (Geneza 17:15-19).
Când Ismael avea treisprezece ani, Dumnezeu S-a arătat lui Avraam să-i spună că nu Ismael era moştenitorul promis. Dumnezeu a făcut un legământ cu Avraam care urma să fie transmise până la urmaşii lui Isaac, un fiu care va fi conceput de Sara în anul următor. Pentru că Avraam l-a iubit pe Ismael, Dumnezeu a promis să îl binecuvânteze pe Ismael, şi a promis să-l facă roditor, şi să-l înmulţească din abundenţă. Ismael va avea doisprezece voievozi şi Domnul va face din el o mare naţiune. (Geneza 17:19-20).
Avraam a luat pe Ismael, fiul său, şi toţi cei care s-au născut în casa lui, şi toţi care au fost cumpăraţi cu banii lui, fiecare parte bărbătească dintre oamenii din casa lui Avraam, şi a circumcis carnea prepuţului lor, chiar în aceeaşi ziua, aşa cum Dumnezeu i-a zis lui. Avraam avea nouăzeci şi nouă de ani când a fost tăiat împrejur în carnea prepuţului său. Ismael, fiul său avea treisprezece ani, când a fost tăiat împrejur în carnea prepuţului său. (Geneza 17:23-25). Sara a văzut pe Ismael la şaisprezece ani că îşi bate joc de Isaac, la sărbătoarea tradiţională pentru a sărbători înţărcarea lui Isaac. Ea a fost furioasă şi a cerut ca Avraam să-l dezmoştenească pe Ismael şi pe mama lui, astfel ca Ismael, să nu poată să împărtăşească moştenirea lui Isaac. Avraam a fost reticent în a-l alunga pe Ismael şi pe Agar, dar a făcut acest lucru atunci când a fost instruit de Dumnezeu. Isaac va fi sămânţa lui Avraam. Ismael va fi, de asemenea, făcut o naţiune din cauza că seminţei lui Avraam. (Geneza 21:8-13).
Avraam s-a trezit dis-de-dimineaţă şi a luat pâine şi o sticlă de apă şi a dat-o lui Agar şi a alungat-o pe ea şi pe Ismael. Agar şi Ismael au rătăcit în pustia Beersheba. Când apa lor s-a terminat şi Ismael a obosit, Agar l-a pus sub un arbust pentru a aştepta moartea. Un înger al lui Dumnezeu din nou a contactat-o pe Agar şi i-a arătat o fântână. Din nou îngerul lui Dumnezeu i-a reamintit lui Agar că Ismael va fi făcut o naţiune mare. După ce a scos apă, ea s-a întors la Ismael. Ismael a crescut în pustiul Paran şi a câştigat faimă ca un arcaş. Agar a aranjat căsătoria lui cu o soţie egipteană. (Geneza 21:14-21).
Când a murit Avraam, Ismael s-a întors din exil pentru a-l ajuta pe Isaac cu îngroparea. (Geneza 25:9).
Acestea sunt generaţiile lui Ismael, fiul lui Avraam, pe care roaba lui Sara, Agar egipteana, i le-a născut lui Avraam: întâiul născut al lui Ismael, Nebajoth; Kedar, Adbeel, Mibsam, Mishma, Dumah, Massa, Hadar, Tema, Jetur, Naphish, şi Kedemah: Aceştia sunt fiii lui Ismael, şi acestea sunt numele lor, după oraşele lor, şi după castele lor; doisprezece voievozi conform naţiunilor lor. (Geneza 25:13-16).
Ismael avea o sută treizeci şi şapte ani: şi el şi-a dat duhul şi a murit, şi au fost adăugat la poporul lui. Ei au locuit de la Havila până Şur, înaintea Egiptului, după cum s-au dus spre Asiria: şi el a murit în prezenţa tuturor fraţilor săi. (Geneza 25:12-18).
Esau, fratele lui Iacov şi fiul lui Isaac, şi-a vândut dreptul lui de naştere lui Iacov. Esau a mers la Ismael, şi a luat o soţie Mahalat, fiica lui Ismael, fiul lui Avraam, sora lui Nebajoth pentru a fi soţia lui. (Geneza 28:9). Esau şi-a luat neveste din fetele Canaanului; Ada fiica lui Elon Hetitul, şi Aholibama fiica lui Ana, fiica lui Zibeon Hivitul; şi Bashemath fiica lui Ismael, sora lui Nebajoth. (Geneza 36:1-3). Esau tatăl Edomiţilor a locuit în muntele Seir. Esau este Edom. (Geneza 36:8).
Iosif, fiul favorit al lui Iacov, mai târziu numit Israel de către Domnul Dumnezeu, a fost vândut în sclavie de fraţii săi, care erau geloşi pe el. Nu a fost o companie a Ismaeliţilor care a venit din Galaad, cu cămile lor de care duceau condimente, balsam, şi smirnă care urmau să le transporte în Egipt. Iosif a fost vândut la Ismaeliţi pentru douăzeci de arginţi şi cumpărat a fost dus în Egipt. Acesta este felul în care triburile lui Israel au ajuns să fie în Egipt. (Geneza 37:25-28).
Avraam a avut doi fii, unul printr-o sclavă, şi altul printr-o femei liberă. Cei născuţi din roaba lui au fost născuţi după trup. Cei născuţi din femeia liberă au fost prin promisiune. Aceasta este o alegorie (238.O reprezentarea a unui înţeles abstract sau spiritual cu înţeles prin forme concrete sau materiale: simbolic). Acestea sunt cele două legăminte.
Legământul de la Muntele Sinai, dă naştere la sclavie, care este Agar (28.Agar de origine ebraică 01904. Agar, concubină a lui Avraam, Agar). Această Agar (28. Agar de origine ebraică 01904. Agar, concubină a lui Avraam, Agar) este muntele Sinai din Arabia, răspunde către Ierusalim, care este acum, şi este în robie cu copiii ei. Ierusalimul, care este de sus este liber, care este mama noastră a tuturor. “Căci este scris: Bucură-te, tu stearpă că nu naşti; izbucneşte şi plângi, tu care nu naşti: fiindcă cea stearpă are mult mai mulţi copii decât ea care are un soţ.” (Isaia 54:1). După cum era Isaac, noi suntem copiii promisiunii. Fiii roabei nu vor fi moştenitori cu fiul femeii libere. (Galateni 4:22-30).
Ismael a fost tatăl Ismaeliţilor, un popor nomad, care a locuit în Arabia de nord. Arabii moderni de azi pretind că au coborât din Ismael, şi religia Islamului este moştenirea lui.
