COSMIN ARJAN

NU-MI ADUC AMINTE SĂ FI ȘTIUT PÂNĂ ATUNCI DE NUMELE LUI ISUS CRISTOS.

Cosmin a fost rocker, îi plăcea să asculte Pink Floyd și Led Zeppelin. Era șmecher, dependent de țigări, dar pe de altă parte religios – spune el.

În liceu fetele îmi spuneau: „Măi Cosmin, ce băiat frumos ești tu. Dacă ai fi cu un cap mai înalt, ar fi excelent!”.

Cosmin Arjan:

Eu am iubit mult muzica rock. Când mă gândeam la înmormântarea mea, aș fi vrut să cânte Pink Floyd…

Reporter:

„The Wall”

Cosmin Arjan:

…Da, și „The Wall”, dar să cânte Pink Floyd. Eram rocker, nonconformist, cu pantalonii rupți, iar colegii mă cunoșteau ca omul care purta lesa de câine la gât. Eu mă mândream că aveam o lesă de câine la gât, dar ei râdeau.

Cu toate că arătam astfel, aveam frică de Dumnezeu și aproape în fiecare seară mă rugam lui Dumnezeu.

Reporter:

Ce îți plăcea din muzica rock? Te împlinea?

Cosmin Arjan:

Îmi dădea senzația că umple golul din inima mea. Chitara vibra puternic în sufletul meu, iar stilul de muzică Pink Floyd, fiind mai ieșit din comun, s-a lipit de mine.

Reporter:

Când ascultai Led Zeppelin, uneori îți venea să „te tai la vene”. De ce ai renunțat la acest gen de muzică?

Cosmin Arjan:

În campusul unde locuiam, au venit niște studenți care discutau despre lucruri spirituale. Cu toate că eu și colegul meu eram amândoi rockeri, unul dintre acei studenți a venit în camera noastră, ne-a acceptat așa cum eram – fumam, beam o Cola împreună – și atunci pentru prima dată el ne-a întrebat: „Ce credeți despre Isus Cristos?”. Sincer să vă spun, nu-mi aduc aminte să fi știut de numele lui Isus Cristos. De Dumnezeu da, dar de Isus n-am auzit.

Reporter:

Pur și simplu n-ai auzit de numele ISUS CRISTOS? Ce ai răspuns la întrebarea: „Ce crezi despre Isus Cristos”?

Cosmin Arjan:

I-a răspuns colegul meu ce crede. Eu am fost foarte impresionat când el ne-a spus că pentru a ajunge la Dumnezeu, Biblia spune că există o singură cale, și anume MÂNTUITORUL ISUS CRISTOS. Doar prin El poate cineva să-L cunoască pe Dumnezeu cu adevărat.

Aceasta a fost pentru mine o revelație și un șoc în același timp, pentru că nu m-am gândit niciodată și n-am știut niciodată că trebuie să-I cer iertare Domnului pentru păcatele mele. Doar El îmi iartă păcatele.

Și chiar atunci am recunoscut: „Da, sunt păcătos și am nevoie să fiu iertat”. Acel student mi-a spus: „Poți să te rogi lui Dumnezeu, și să-L primești pe Isus în viața ta”.

M-am rugat chiar atunci cu el, dar nu m-am așteptat să se întâmple ceva și nici nu mi-am imaginat că se va întâmpla ceva în viața mea. Însă mi s-a părut normal că sunt păcătos și că am nevoie să fiu iertat. Dar la scurt timp s- au întâmplat niște lucruri absolut uimitoare.

După ce am făcut rugăciunea aceea, nu am mai simțit nevoia să fumez. Eu eram dependent de țigări și am încercat de mai multe ori să nu mai fumez, dar n-am putut pentru că presiunea anturajului m-a depășit întotdeauna. Însă de atunci nu am mai simțit nevoia să fumez.

Cineva mi-a oferit o țigară, dar i-am spus: „Nu mai pot să fumez. Aș face ceva împotriva voinței mele. Nu mai simt nevoia aceasta”.

A fost prima schimbare pe care am văzut-o în viața mea și pentru care nu am depus nici un efort ca să se întâmple. Mi-am zis: „Probabil că Isus a venit în viața mea”.

A doua schimbare care s-a petrecut a fost că de atunci am avut dorința de a citi Biblia. Până atunci nu am deschis-o niciodată, nu m-a interesat niciodată. Dar în vara aceea am luat Biblia sorei mele, și chiar i-am spus: „Și eu L- am primit pe Isus în viața mea”.

Am început să citesc din Biblie. Aveam senzația că acolo erau niște cuvinte care parcă dintotdeauna au fost scrise pentru mine, dar eu nu le descoperisem până atunci.

A treia schimbare a fost că după câteva luni nu am mai simțit nevoia să mai ascult muzică rock. Pur și simplu acea muzică nu mai reprezenta pentru mine ceea ce reprezentase înainte. Dacă înainte mă relaxam când ascultam muzică rock – mă împlinea oarecum și îmi dădea un fel de satisfacție – acum nu îmi mai dădea nici un fel de satisfacție sau împlinire.

Eu NU am renunțat la Led Zeppelin și la Pink Floyd pentru că Dumnezeu sau Biblia mi-ar fi spus asta – nimeni nu mi-a spus asta niciodată – ci am renunțat deoarece nu mai reprezenta nimic semnificativ pentru mine. Acum ascult muzică creștină.

Nu am mai ascultat de atunci muzică rock pentru că pur și simplu nu mă mai împlinește. Acesta a fost al treilea semn că Isus este în inima mea și că El mi-a schimbat viața.

Reporter:

A fost o schimbare clară și categorică în viața ta. Ce au spus apropiații tăi despre această schimbare?

Cosmin Arjan:

Mama a reacționat surprinzător și dur, cu toate că nu m-am dus să-i spun: „Eu am crezut în Domnul Isus, I-am cerut iertare și L-am primit în viața mea ca Salvator”.

Reporter:

Știai că Biblia numește această schimbare pocăință?

Cosmin Arjan:

Da. De fapt aceasta este pocăința adevărată – are loc la nivelul inimii, este schimbarea inimii și a minții. Iar eu am făcut asta sincer în inima mea.

Dar când am ajuns acasă, fără să-i spun nimic mamei, ea a văzut din comportamentul meu că sunt altfel. Vedea că citesc Biblia și asta era pentru ea uimitor, astfel încât mi-a spus: „Ce ți s-a întâmplat? Te-ai prostit. Cine te-a păcălit? Cine ți-a spălat creierul? Tu mergeai cu prietenii și te distrai, iar acum stai acasă liniștit și citești…”.

Atunci i-am explicat ce s-a întâmplat cu mine, dar ea și tatăl meu nu au putut să înțeleagă. A fost enorm de greu, dar au văzut schimbarea în bine din viața mea.

Apoi colegii au observat că sunt altfel, că vorbesc despre Dumnezeu și că particip la întâlnirile grupului Alege Viața, dar încă nu le venea să creadă. Au crezut că este ceva trecător sau că merg acolo pentru că beneficiez de ceva. Au văzut schimbarea, dar pur și simplu nu le venea să creadă.

Reporter:

Pink Floyd și Led Zeppelin au puțin „iz de naftalină” pentru cei mai tineri. Dar fiecare caută să-și împlinească acel gol din inimă, să se simtă important, împlinit, bucuros și fericit. Ce sfat le-ai da cititorilor?

Cosmin Arjan:

Nu cred că este greșit să ascultăm muzică. Cred că Dumnezeu a creat muzica și ne-a creat pentru muzică. Eu aveam un anumit mod de viață înainte, iar semnificația și valoarea îmi erau date de modul meu nonconformist de viață.

Pe mine nu m-a satisfăcut niciodată pe deplin acel mod de viață. Când mă îmbătam și eram șmecher, mă simțeam satisfăcut pe moment, mă credeam foarte tare și important. În acele momente mă supăram pe fete și le înjuram, dar niciodată bețiile nu mi-au adus o satisfacție reală.

Aveam un complex de inferioritate. Eu sunt mai mic de înălțime și asta mi-a creat un complex de inferioritate.

La liceu fetele îmi spuneau: „Măi Cosmin, ce băiat frumos ești tu. Dacă ai fi cu un cap mai înalt, ar fi excelent!”. Asta mă rănea așa de tare încât am început să mă izolez, dar nimeni nu știa de complexul acesta din viața mea. Aveam prieteni și păream fericit, dar în inima mea îmi lipsea ceva.

Mi-aș fi dorit să mă pot accepta pe mine însumi, dar nu puteam. Doar în momentul în care I-am cerut lui Isus iertare pentru păcatele mele și L-am invitat să fie Stăpânul vieții mele, doar atunci m-am simțit împlinit. De atunci am putut să mă accept și să fac pace cu mine însumi.

Am înțeles că El mă iubește așa cum sunt și că m-a creat o făptură minunată, iar eu trebuie să mă accept așa cum sunt. Din momentul acela nu am mai avut probleme cu imaginea de sine sau cu înălțimea mea, ci am știut că sunt bine așa cum sunt. Sunt mulțumit și chiar mă bucur. Complexul de inferioritate mi-a dispărut de atunci.

Eu cred că toți cei care nu L-au cunoscut niciodată pe Isus într-un mod personal sunt nefericiți în diferite aspecte.

Reporter:

Unii cred că sunt prea scunzi, alții prea înalți, unii prea grași, alții prea bruneți, prea blonzi, cu prea multe coșuri pe față, cu nasul prea lung, cu ochii prea căprui etc.

Cosmin Arjan:

Exact! Mulți au un complex de inferioritate, iar unii ajung la droguri și beție tocmai din cauza imaginii de sine.

Eu am început să fumez datorită presiunii colegilor mei. Vedeam că ei fumează… și m-am simțit ciudat că eu nu fumez. Am început și eu și am ajuns dependent. Dar rădăcina era lipsa de acceptare și de semnificație. Când L-am cunoscut pe Isus Cristos, El a umplut aceste goluri din sufletul meu.

Aceasta nu este o poveste, ci este o experiență adevărată, care mi-a dat semnificație și scop în viață. De atunci pot să spun cu toată inima: „Da, acum sunt fericit!”.

Când L-am primit pe Isus Cristos în inima mea, aveam o prietenă. După un an de zile, ne-am despărțit. Pentru mine a fost foarte grea despărțirea. Am fost foarte supărat, parcă a căzut pământul peste mine.

M-am pus în genunchi în camera mea și m-am rugat: „Doamne, ajută-mă să trec peste momentul acesta!”. Atunci am învățat să mă rog cu toată ființa. Acela a fost momentul în care mi-am dăruit viața pe deplin, necondiționat și totalmente lui Isus Cristos, ca El să fie Stăpânul vieții mele. M-am rugat astfel: „Doamne, nu pot merge singur mai departe. Acum realizez cu adevărat că doar Tu meriți viața mea și vreau să fiu al Tău pentru totdeauna”.

După ce m-am rugat astfel și m-am abandonat totalmente în mâna lui Dumnezeu, s-a întâmplat ceva extraordinar – am experimentat înăuntrul meu o putere și o viață de victorie cum nu am avut niciodată până atunci.

Apoi am înțeles că trebuie să merg și să le spun studenților despre dragostea Domnului. Am auzit clar glasul Lui în inima mea, am înțeles această chemare și de atunci a curs pasiune din inima mea pentru El și pentru studenții care încă nu-L cunosc pe Cristos.

Dar mama mi-a spus: „Dacă tu te faci misionar, eu mă sinucid”. Tatăl meu a fost și el foarte supărat și mi-a spus:

„Te dezmoștenesc!”. Au fost săptămâni de groază, dar am știut foarte clar ce trebuie să fac. Și am făcut.

Am devenit misionar, dar mama nu s-a sinucis, ci din contră, s-a apropiat mai mult de-a lungul anilor de Domnul. După câțiva ani, stând de vorbă cu ea, i-am spus: „Mami, noi trebuie să-L iubim pe Domnul Isus mai mult decât orice”. Ea mi-a spus: „Cosmin, știu că tu-L iubești mai mult decât orice pentru că tu mi-ai dovedit asta. L-ai ascultat pe El mai mult decât m-ai ascultat pe mine”.

…………………………………………………………………………….

Acum, și eu și soția mea îi iubim pe studenți și îi ajutăm să-L cunoască pe Isus și să ducă vestea bună a dragostei și iertării lui Dumnezeu în România și până la marginile pământului.

Print Friendly, PDF & Email