Conciliul de la Constantinopole – Conciliu local, 1755 d. Hr.
A fost convocat cu privire la Botez. A decretat că toţi Apusenii – latini sau protestanţi – aveau sacramente invalide şi trebuiau să fie admişi în Biserica Ortodoxă doar prin Botez.
ALLATAE SUNT (Asupra datinii Ritului Oriental) – Papa Benedict XIV. Cardinalilor însărcinaţi cu Răspândirea Credinţei le-a fost adusă epistola unui anume preot desemnat a conduce sfintele misiuni din oraşul Balsera. Acest oraş, numit de obicei Bassora, se află la cincisprezece zile de mers de la Babilon, o cetate bine-cunoscută pentru afacerile sale comerciale. În epistola sa, el aducea la cunoştinţa cardinalilor faptul că în cetate trăiesc mulţi catolici de rit Oriental, armeni sau sirieni. Pentru că aceştia nu au un lăcaş propriu de închinăciune, se adună la biserica misionarilor latini, unde preoţii lor oficiază mesa şi alte ritualuri sacre potrivit cu propriul lor rit. Însă laicii participă la aceste ceremonii şi primesc sacramentele din mâinile preoţilor. Astfel că [preotul] a ridicat problema dacă aceşti armeni şi sirieni ar trebui să continue ţinerea propriului rit catolic sau, dacă n-ar fi mai bine, spre a evita practici diferite într-o biserică în care oficiază şi cei de rit latin, ca armenii şi sirienii să îşi părăsească vechiul calendar şi să-l accepte pe cel nou pentru a stabili data la care să se sărbătorească Paştele şi alte sărbători cu dată variabilă. (courtesy of www.ewtn.com)
Decizia Sinodului din Constantinopol în 1755 – de Fr. George Dragas. Modalitatea de Primire a Convertiţilor Romano Catolici în Biserica Ortodoxă cu Referire Specială la Deciziile Sinoadelor din 1484 (Constantinopol), 1755 (Constantinopol) and 1667 (Moscova) (courtesy of http://www.myriobiblos.gr)
Opinia şi practica referitoare la primirea foştilor Romano-Catolici în Sfânta Ortodoxie – de Eminenţa sa, Arhiepiscopul Brian Joseph Kennedy, O.S.B. În Biserica Ortodoxă, o poziţie consistentă referitoare la primirea celor botezaţi în alte comunităţi este mult mai dificil, deşi nu este imposibil de a discerne. Pe de o parte, de vreme ce Consiliul din Trullo (692), colecţiile canonice autoritare în Ortodoxie au inclus legiferările consiliilor nord Africane din secolul al treilea care au fost prezidate de Cyprian din Cartagina, cât şi importanta colecţie estică de la sfârşitul secolului al patrulea, Canoanele Apostolice. Poziţia lui Cyprian, sprijinită de episcopul său contemporan Firmilian din Cezarea în Capadocia, era că mântuirea şi harul nu sunt mijlocite prin comunităţi schismatice, astfel că botezul administrat în afara comuniunii apostolice universale este pur şi simplu ne valabil ca un act de iniţiere creştină, lipsit de Duhul dătător de viaţă (vezi Cyprian, Epp. 69.7; 71.1; 73.2; 75.17, 22-25). Influenţi după cum erau, Cyprian şi Firmilian au recunoscut deopotrivă că poziţia lor referitoare la botez este una relativ nouă, imitată probabil în anii 230 pentru a trata noile provocări extraordinare prezentate de sectarianismul creştin într-o eră de persecuţie, dar care au urmat dintr-o înţelegere clară a graniţelor Bisericii. (courtesy of http://www.apostle1.com)
Cu privire la ordinea de primire a persoanelor în Biserica Ortodoxă, venind în ea din alte biserici creştine – de Arhimandritul Ambrosius (Pogodin). Decizia Conciliului de la Constantinopole din 1756 care stabilea botezul (re-botezul) pentru Romano-Catolicii şi Protestanţii care se convertesc din credinţa lor către Credinţa Ortodoxă. Istoria acelei decizii şi opiniile cu privire la teologii creştini care nu aparţineau Bisericii Greceşti Conciliul de la Constantinopole din 1756, la vremea Patriarhului Cyril, a luat decizia că este potrivit să se primească Romano-Catolicii şi Protestanţii care se convertesc la Biserica Ortodoxă exclusiv prin intermediul botezului. În adiţie faţă de Patriarhul Cyril de Constantinopole, Patriarhul de Alexandria Matthew şi Patriarhul de Ierusalim Parthenios au semnat această decizie. (courtesy of http://www.holy-trinity.org)
Botezul şi „Economia Sacramentală” o declaraţie agreată de Consultarea Teologică Ortodox-Catolică Nord Americană. Pentru ultimii trei ani Consultarea Teologică Ortodox-Catolică Nord Americană şi-a concentrat atenţia asupra secţiunii concluzive a Crezului Niceano-Constantinopolitan: în particular la confesiunea „unui singur botez”, şi la credinţa într-un singur Duh Sfânt şi în „una sfântă, catolică şi apostolică Biserică” faţă de care aceste singur botez este aşa de îndeaproape relatat, şi cu care constituie o unitate indivizibilă. Am ales să considerăm acest subiect, mai întâi de toate, ca parte a unei reflectări mai largi asupra rolului constitutiv al botezului în stabilirea şi revelarea caracterului fundamental al Bisericii ca o comuniune. (courtesy of http://www.scoba.us)
