de Michael J. Partyka
Martorii lui Iehova, care sunt organizaţi sub conducerea Turnului de veghe şi a Societăţii de tractate, subscriu arianismului, o credinţă ce susţine că Isus Hristos nu este deplin Dumnezeu (aşa cum susţine doctrina trinităţii), ci este o fiinţă creată, făcută dintr-o substanţă diferită de substanţa necreată, eternă a lui Dumnezeu Tatăl.
Uitându-mă pe web site-ul oficial al Turnului de veghe, am găsit o serie de pagini ce explică respingerea din partea Martorilor lui Iehova a Trinităţii. La jumătatea materialului, îmi amintesc că am clipit din ochi de câteva ori cu mânie, deoarece nu îmi venea să cred ad literam ce vedeam: Turnul de veghe cita anumiţi Părinţi ai bisericii dinaintea conciliului niceean, de la Iustin martirul până la Origen, într-o încercare de a nu fi de acord cu faptul că primii creştini au subscris vreodată doctrinei Trinităţii. Ei scriau:
Părinţii ante niceeni conduceau învăţătorii religioşi din primele secole, după naşterea lui Hristos. Ceea ce învăţau ei, este interesant.
Iustin Martirul, care a murit cam în anul 165 C.E., L-a numit pe pre umanul Isus – înger creat care este “altfel decât Dumnezeu, care a făcut toate lucrurile.” El a spus că Isus era inferior lui Dumnezeu şi “nu a făcut niciodată altceva decât ceea ce Creatorul …vroia ca El să facă şi să spună.”
Ireneu, care a murit în anul 200 C.E., a spus că pre umanul Isus a avut o existenţă separată de Dumnezeu şi îi era inferior. El a arătat că Isus nu este egal cu “Singurul şi Adevăratul Dumnezeu”, care este “suprem peste toţi şi lângă care nu este altul.”
Clement din Alexandria, care a murit în jurul anului 215 C.E., L-a numit pe Isus, în existenţa Sa anterioară umanităţii, “o creatură”, şi L-a numit pe Dumnezeu “Singurul, Adevăratul, Neppieritorul şi necreatul Dumnezeu”. El a spus că Fiul este “următorul după Tatăl omnipotent”, dar nu egal cu El.
Tertullian, care a murit în anul 230 C.E., a învăţat despre supremaţia lui Dumnezeu. El a observat: “Tatăl este diferit de Fiul, este mai mare, cel care alege, decât cel ales, cel care trimite decât cel trimis.” A mai spus “A existat un timp când Fiul nu era..Înainte de toate lucrurile, Dumnezeu era singur.” (cuvântul “tri’as” apare în forma sa latină “trinitas” din Tertullian. În vreme ce aceste cuvinte se traduc “Trinitate”, aceasta nu este o dovadă în sine că Tertullian a învăţat doctrina Trinităţii.)
Hippolit, care a murit în anul 235 C.E., a spus că Dumnezeu “este Singurul Dumnezeu, primul, Făcătorul şi Domnul tuturor,” care “nu are egal…dar era Unul, Singur, care din voinţa Sa a chemat în fiinţă ceea ce nu era,” pe ante umanul Isus.
Origen, care a murit în anul 250 C.E., a spus că “Tatăl şi Fiul sunt două substanţe…două lucruri din punct de vedere al esenţei,” şi aceasta “comparat cu Tatăl, Fiul este o lumină foarte mică.”
Mărturia istorică face clar faptul că Trinitatea nu a fost cunoscută câteva secole după timpul biblic.
Chiar aşa?
Iustin Martirul nu cunoştea Trinitatea? Iustin scrie că “Dumnezeu a făcut un Început, care era o putere raţională ce genera din Sine…care a ieşi de la Tatăl, a fost cu Tatăl, înainte de orice creaţie, iar tatăl era unit cu El. [1] aceasta se potriveşte exact cu crezul niceean, care declară pe Dumnezeu Fiul “este născut şi nu făcut”, Iustin explică mai departe că această “putere este indivizibilă şi inseparabilă de Tatăl,” [2] şi Fiul “a fost născut de Tatăl, prin puterea şi voinţa Sa, dar nu prin dividerea esenţei Tatălui,” [3] ceea ce înseamnă că Fiul are aceeaşi esenţă pe care o posedă Tatăl – nu divizarea dumnezeirii în părţi, ci permiterea fiecărei persoane divine o părtăşie la dumnezeire – ceea ce este exact doctrina Trinităţii.
Era Trinitatea necunoscută pentru Ireneu? Ireneu învăţa că “Tatăl este domn, iar fiul este Domn, tatăl este Dumnezeu şi Fiul este Dumnezeu, căci cel ce este născut din Dumnezeu este Dumnezeu, şi astfel, conform cu Fiinţa Sa, puterea şi esenţa Sa, este demonstrat un Dumnezeu, dar conform cu salvarea noastră, sunt şi tatăl şi Fiul,” [4] acesta nu poate fi mai trinitarian. Mai mult, Ireneu distinge Fiul şi Duhul Sfânt de fiinţele create, când spune “Cuvântul, adică Fiul, a fost întotdeauna cu Tatăl, iar înţelepciunea, care este Duhul a fost cu El întotdeauna, anterior oricărei creaţii.” [5] Deci, după Ireneu, Fiul şi Duhul sunt co-eterni cu Tatăl, aşa cum spune doctrina Trinităţii.
Nu cunoştea Clement din Alexandria Trinitatea? Clement îl numeşte pe Isus “Cuvântul Divin, cea mai manifestă Divinitate, cel egal cu Dumnezeul universului” [6] şi “Dumnezeu în formă de om, împlinitorul voinţei Tatălui Său, Cuvântul care este Dumnezeu, care este în Tatăl, care stă la dreapta Tatălui, şi cu formă de Dumnezeu, este Dumnezeu.” [7] Şi Clement este ferm că “Fiul lui Dumnezeu, egal în substanţă cu Tatăl, este etern şi necreat.” [8] Isus, după Clement, nu a fost creat, ci “a existat întotdeauna, fără început”. În loc să spună că Isus este inferior, o fiinţă creată, Clement spune clar că Isus este co-etern şi co-existent cu Tatăl.” Nu aşa spune doctrina Trinităţii?
A fost Trinitatea necunoscută lui Tertullian? Din contră, Tertullian proclamă tare “Să nu uitaţi că aceasta este regula credinţei pe care o proclam, că Tatăl şi Fiul şi Duhul sunt inseparabili…[9] că Tatăl este Unul, Fiul este Unul şi Duhul este Unul şi sunt diferiţi unul faţă de altul.” El continuă: “Toţi sunt dintr-Unul, prin unitatea substanţei, în timp ce misterul dispensaţiei distribuie unitatea în Trinitate, aşezându-I în ordine, trei Persoane – Tatăl, Fiul şi Duhul Sânt, trei şi totuşi dintr-o substanţă, cu o condiţie, o putere, aşa cum l este un Singur Dumnezeu.” [10] El încheie “Toate Scripturile atestă existenţa clară şi distinctă a Persoanelor Trinităţii şi ne oferă regula de credinţă.,” [11] şi “aceeaşi substanţă în trei persoane inseparabile”. [12] A reproduce aici tot ce a spus Tertullian în sprijinul Trinităţii ar mai ocupa o pagină, două. Este destul să spun că în declaraţia lui “Tatăl este Dumnezeu, Fiul este Dumnezeu şi Duhul Sfânt este Dumnezeu”, avem un sumar frumos şi simplu al doctrinei Trinităţii.
A fost trinitatea necunoscută lui Hippolit? El spune “Logosul acestui Dumnezeu este din Dumnezeu, deci Logosul este Dumnezeu, fiind substanţa lui Dumnezeu. Lumea a fost făcută din nimic, deci nu este Dumnezeu.” [13] Deci şi Hippolit îl aşează pe Logosul lui Dumnezeu, pe Isus aparte de întreaga creaţie şi fiinţe create. El declară mai departe, despre Isus că “Prin natura Sa, El este Dumnezeu,” [14] şi că Isus “care era co-existent cu Tatăl înainte de veci, înainte de începutul lumii, a avut întotdeauna slava dumnezeirii.” [15] Conform lui Hippolit, Isus “a fost în fiinţa esenţială cu Tatăl” [16] şi este co-etern cu Tatăl,” aşa cum spune doctrina Trinităţii. Şi cu privire la Trinitate ca întreg, el spune “nu ne putem gândi altfel la un Dumnezeu, numai crezând în adevăr, în Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt,” [17] şi “oricine omite una din acestea , nu slăveşte pe Dumnezeu. Căci prin această Trinitate este Tatăl slăvit. Tatăl a avut voinţa, Fiul a ascultat, Duhul a manifestat. Întreaga Scriptură proclamă acedst adevăr.” [18] Clar că Hippolit este trinitarian.
Nu ştia Origen despre Trinitate? Origen spune “Dumnezeu este Tatăl singurului Său Fiu, care a fost născut din El şi derivă din El, dar fără început, nu poate fi măsurat prin diviziuni de timp pe care mintea le poate contempla prin puterea de înţelegere. Şi astfel, trebuie să credem că Înţelepciunea a fost generată înainte de orice început care ar putea fi înţeles sau exprimat.” [19] El mai spune “nu am putut găsi nici o declaraţie în Sfânta Scriptură, în care să se spună că Duhul Sfânt a fost făcut sau creat.” [20] El concluzionează “toate lucrurile care există, au fost făcute de Dumnezeu, nu există nimic care să nu fi fost făcut, cu excepţia naturii Tatălui, Fiului şi a Duhului Sfânt,” [21] şi “Tatăl generează un Fiu necreat, şi aduce un Duh Sfânt, nu ca şi cum nu ar fi existat mai înainte, ci pentru că Tatăl este originea şi sursa Fiului sau a Duhului Sfânt şi nu poate fi înţeleasă nici o anterioritate sau posterioritate existând în ele.” [22] Conform cu aceasta “Duhul Sfânt este recunoscut în Unitatea Treimii, cu neschimbatul tată şi Fiul Său.” [23] În toate învăţăturile lui Origen avem din nou doctrina Trinităţii proclamată sus şi tare.
Cu aceste dovezi copleşitoare, trebuie să concluzionăm că doctrina Trinităţii nu era necunoscută la câteva secole după vremurile biblice, cum vrea Turnul de veghe să credem. Trebuie să mai observăm că , contrar implicaţiilor Turnului de veghe, Părinţii ante-nicenieni citaţi de acesta – Iustin Martirul, Ireneu, Clement din Alexandria, Tertullian, Hippolit şi Origen – au fost toţi trinitarieni şi toţi au crezut că Isus are aceeaşi substanţă ca şi Dumnezeu, fiind astfel co-egal şi co-etern cu Tatăl.
Copyright © 2005 Michael J. Partyka
________________________________________
NOTE DE SUBSOL:
[1] Dialogue with Trypho Ch. 61, 62
[2] ibid Ch. 128
[3] ibid Ch. 128
[4] On Apostolic Preaching 2:1:47
[5] Against Heresies 4:20:3
[6] Exhortation to the Heathen Ch. 10
[7] The Instructor Bk. 1, Ch. 1
[8] Comments on the First Epistle of John
[9] Against Praxeus Ch. 8, 9
[10] ibid Ch. 2
[11] ibid Ch. 11
[12] ibid Ch. 12
[13] Refutation of all Heresies Bk. 10, Ch. 29
[14] On Genesis, Gen 49:16-20
[15] ibid, Gen 49:26
[16] On Luke Ch. 23
[17] Against the Heresy of One Noetus Section 14
[18] ibid section 14
[19] First Principles 1:2:2
[20] ibid 1:3:3
[21] ibid 4:3:5
[22] ibid 2:2:1
[23] ibid 1:3:4