Therapeutae – din Wikipedia, enciclopedia gratuita

Therapeutae erau o sectă de Evrei ce a înflorit în Alexandria și alte părți ale Diasporei Iudaismului Elen în ultimii ani ai Perioadei celui de-al Doilea Templu. Sursa principală de informații în ceea ce-i privește pe Therapeutae se găsește în relatarea din De vita contemplativa (“Viața Contemplativă”), scrisă de filosoful Evreu Philo din Alexandria (20 Î.Hr. – 50 d.Hr.) Autenticitatea autorului acestei lucrări a fost pusă sub semnul întrebării din cauza diferitelor poziții ale filosofiei Grecești din această lucrare în comparație cu cele din alte lucrări scrise de Philo, și din cauză că în alte lucrări Philo nu-i menționează deloc pe Therapeutae[1],deși acest articol va face referire la Philo ca autor. Autorul pare să-i fi cunoscut personal pe aceștia. Testamentul pseudepigrafic al lui Job este probabil un al text Therapeutae.[2][3]

Philo spune că ei erau “filosofi” (cf. I.2) și vorbește în detaliu despre un grup ce a trăit pe un deal mic lângă Lacul Mareotis aproape de Alexandria în circumstanțe asemănătoare cu cele ale vieții lavrite (cf. III.22), și că erau “cei mai buni” în ceea ce privea “sfințenia perfectă” lor ce “există în multe locuri nelocuite ale lumii” (cf. III.21). Philo nu era sigur de originea numelor și derivează numele de Therapeutae/Therapeutides drin cuvântul Grecesc θεραπεύω, ce înseamnă “leac” sau “venerare” (cf. I.2).

Numele

Termenul Therapeutae (plural) provine din Latină, din plural cuvântului Grecesc al lui Philo Therapeutai (Θεραπευταί). Termenul therapeutes înseamnă o persoană ce ascultă de zei[4], deși termenul și adjectivul therapeutikos[5] semnifică în textele următoare a tămădui, sau a trata în mod spiritual sau medical. Plural feminin Grecesc Therapeutrides (Θεραπευτρίδες) este uneori întâlnit pentru membrii lor feminini.[6][7][8] Termenul therapeutae ar putea apărea în legătură cu adepții lui Asclepius la Pergamon, iar therapeutai ar putea apărea în legătură cu adeții lui Sarapis din inscripții, asemeni lui Delos.[9] Vezi Therapeutae din Asclepius.

Relatarea lui Philo

Autorul i-a descris pe Therapeutae în De vita contemplativa (“În viața contemplativă”), scrisă în primul secol (C.E.). Originea Therapeutae nu era clară, iar Philo nu este sigur în ceea ce privește etimologia numelui lor, ce este explicat a însemnând fie doctori ai sufletelor sau servitori ai lui Dumnezeu. Fraza de început al eseului său stabilește că urmează pe cel se s-a pierdut, în viața activă. Philo folosea polaritatea familiară a filosofiei Elenice dintre viața activă și cea contemplativă, exemplificând viața activă a Essenilor, o altă sectă pustnică, și viața contemplativă a locuitorilor deșertului, Therapeutae.

Ordinele monastice Evreiești

Conform lui Philp, Therapeutae erau destul de răspândiți în lumea Antică, printre Greci și mai departe în lumea non-Greacă a “Barbarilor”, unul dintre punctele lor majore de adunare fiind în Alexandria, în zona Lacului Mareotis:

Acest tip de persoane sunt întâlnite în multe locuri, deoarece era de înțeles că atât Grecia cât și țara barbarilor luau parte la orice este bine; iar un număr foarte mare de astfel de oameni se găsește în Egip, în fiecare dintre districte, sau nomi, după cum sunt numiți, în special în jurul Alexandriei; și din toate colțurile cei mai buni dintre therapeutae pornesc în pelerinaje spre diverse locuri ca și cum ar fi țara lor, dincolo de lacul Maereotic.

-De Vita Contemplativa[10]

Ei au trăit în castitate și simplicitate; ei “mai presus de orice considerau temperamentul ca pe o fundație a sufletului, și de aici începeau să construiască alte virtuții pe această fundație” (Philo). Ei erau dedicați vieții contemplative, iar activitățiile lor timp de șase zile ale săptămânii constau în practici, post, rugăciuni solitare și studii pustnice ale scripturilor în celulelor lor izolate, fiecare cu sanctuarul său separat, și curte închisă:

-De Vita Contemplativa, para. 28

În plus pe lângă Pentateuch, Profeți and Psalmi, ei aveau și scrieri arcanice ale proprilor lor tradiții, inclusiv formule pentru interpretări numerice și alegorice.

Ei au renunțat la proprietate și au respectat disciplină severă:

Acești oameni și-au abandonat proprietățile fără a fi influențați de orice ce atracție predominantă, și au fugit fără să se uite înapoi.

-De Vita Contemplativa, para. 18

Ei “au profesat o artă de vindecare superioară cu cea practicată în orașe”, observă Philo, iar cititorul trebuie să-și amintească de reputația în calitate de vindecător pe care Sfântului Anthony o avea în rândul fraților săi din secolul al patrulea, care au părăsit Alexandria pentru a ajunge la el.

În a șaptea zi, Therapeutae se întâlneau într-o casă specială pentru astfel de ocazii, bărbații într-o parte a încăperii, iar femeile modest în cealaltă, pentru a asculta discursuri. O dată la șapte săptămâni ei se întâlneau timp de o noapte întreagă după masă unde se serveau unii pe alții, deoarece “ei nu erau serviți de sclavi, pentru că a avea sclavi era împotriva naturii lor. Deoarece toți oamenii sunt liberi în egală măsură” (De Vita Contemplativa, para. 70) și cântă imnuri antifonale până la răsărit.

Interpretări Creștine timpurii

Scriitorul Creștin al secolului 3, Eusebiu din Caesarea (263-339), în lucrarea sa Ecclesiastical History, i-a indentificat pe Therapeutae ai lui Philo ca fiind primii călugări Creștini, indentificând renunțarea la proprietate, castitatea, postul și viețile lor solitare cu idealul cenobitic al călugărilor Creștini.[11]

Ereziologistul Creștin al secolului 4, Epiphanius din Salamis (315-403), episcop din Salamis în Cipru, autor al lucrării Panarion, sau Medicine Chest against Heresies, i-a identificat greșit pe Therapeutae ai lui Philo cu “Jessaenii” și i-a considerat drept un grup Creștin.

Scriitorul Creștin al secolului 5, Pseudo-Dionysius, urmându-l pe Philo, interpretează că “Unii oameni au dat pustnicilor numele de Therapeutae sau servitori, în timp ce alții le-au dat numele de călugări.” Pseudo-Dionysius interpretează grupul lui Philo ca pe un ordin pustinc Creștini foarte bine organizat, și denumirea de Therapeutae ca “servitori”.[12]

(courtesy of https://en.wikipedia.org/wiki/Therapeutae)

Print Friendly, PDF & Email