NOVAȚIENII
Novatian şi novaţionismul – Novatian. Întreaga tradiţie latină, cu excepţia acelor teologi ai secolului al patrulea care sunt sub influenţă grecească (Damasus, Prudentius, Decretum Gelasianum etc), îl numeşte pe marele schismatic, Novatianus; în vreme ce autorii greci îi scriau, în general, numele Novatos. Doar Dionisie din Alexandria îl numeşte Noovatianos. Tabăra pe care el a format-o este denumită, îndeobşte, novaţienii: doar o dată, Ciprian foloseşte în scriere novatiamenses (Ep. 73,2). Când Epifanie (Ancorat. , 13) îi numeşte pe novaţienii din Roma montenses, probabil că îi confundă cu donatiştii. (courtesy of www.earlychurch.org.uk)
Novaţienii sau novaţioniştii – de David Benedict. Deoarece aceasta este prima tabără importantă de care se ştie care a încuviinţat doctrina ce se separa de biserica consacrată, se cuvine să dăm o consemnare completă a motivelor care au dus la separare, cât şi a unor fapte mai importante a istoriei lor, atât cât au continuat să existe ca biserici distincte şi independente. (courtesy of www.baptistpillar.com)
Povestea a doi episcopi: Sfântul Ciprian și Novațienii – de Nathaniel McCallum. Istoria creștinismului timpuriu este plină de persecuții, și timpul Sfântului Ciprian nu a fost diferit. După treizeci și opt ani de toleranță, în anul 250 d.Cr. a început o altă persecuție a creștinilor din mâna împăratului Decius. La comanda lui, toți locuitorii imperiali trebuie sa sacrifice zeităților romane. După ce au făcut acest lucru, li s-a oferit un certificat (libellus), care afirma că și-au îndeplinit obligația. Cei care au refuzat au fost torturați și uciși în cele din urmă. (courtesy of www.orthodoxyandheterodoxy.org)
Epistola 51. Către Antonianus despre Cornelius şi Novațian – Când Antonianus, primind scrisori de la Novațian, a început să fie dispus în mintea lui spre partida lui, Ciprian îi confirmă în opinia lui anterioară, şi anume, cea a continuării de a ține comuniunea cu episcopii săi şi astfel cu Biserica Catolică. El se scuză pentru propria lui schimbare de opinie cu privire la cei căzuți, şi în final el explică din ce constă erezia Novațiană. (courtesy of www.biblehub.com)
Primele sinoade din Cartagina şi Roma privind Novaţionismul şi Lapsi – Schisma lui Felicissimus şi controversa lui Novatian au prilejuit, la scurt timp după aceea, ţinerea câtorva sinoade. Atunci când, în anul 248, Ciprian a fost ales Episcop de Cartagina, exista acolo o mică tabără de nemulţumiţi, compusă din cinci preoţi, despre care el vorbeşte în cea de a patruzecea sa epistolă. Curând după începerea persecuţiei lui Decius (la începutul anului 250) opoziţia faţă de Ciprian a devenit mai violentă, din cauză că în privinţa disciplinei bisericeşti, el nu a privit mereu scrisorile de împăciuire, pe care unii dintre martirii cu insuficientă luare aminte le dăduseră către lapsi (nume dat apostaţilor din Biserica Creştină timpurie, când creştinii erau persecutaţi de autorităţile romane pentru a se lepăda de credinţă, nota trad.). (courtesy of www.cristoraul.com)
Novațian – Referitor la Trinitate – Novațian a fost, sau are reputația că a fost, întemeietorul unei secte, care a pretins pentru sine numele de „Puritan” (kathari). În anul 251 d.Cr., el s-a opus alegerii lui Papa Cornelius, după moartea lui Papa Fabian în timpul persecuției, pe motivul că el era prea lejer în acceptarea creștinilor căzuți. El s-a lăsat să fie făcut un episcop rival al Romei (în cronologia Romano- Catolică, el este unul dintre primii anti-papi). Faptele despre controversă și multe dintre informațiile noastre cu privire la Novațian și doar de la dușmanii săi, episcopul roman și aderenții săi. În consecință, unii au crezut toate acuzațiile care au fost aduse împotriva lui, în timp ce alții au înclinat să se îndoiască de toate. (courtesy of www.forerunner.com)
Novaţian şi novaţionismul – Biografie – Ştim puţine despre viaţa sa. Sfântul Cornelius, în epistola lui către Fabius din Antiohia, relatează că Novatian era posedat de Satana de o vreme, se pare că de când era catehumen; căci exorciştii l-au asistat şi el a căzut bolnav, de o boală de la care se aştepta moartea subită; i s-a conferit, prin urmare, botezul prin stropire, când zăcea în patul său. Restul ritualurilor nu au fost oferite în această consemnare, nici botezul său nu a fost confirmat de către episcop. „Cum ar fi putut el să primească Sfântul Duh?” se întreabă Cornelius. Novatian era un om al erudiţiei şi fusese instruit în compoziţia literară. (courtesy of www.newadvent.org)
