Idee principală: Diferența principală dintre Dispensaționalism și Teologia Legământului ține de cum interpretează o persoană Biblia. Fundația ambelor sisteme ține de problema interpretărilor Biblice.
Dacă îndepărtezi problemele secundare, descoperi că există trei puncte cheie ce separă aceste două sisteme ale teologiei.
Punctul #1: Ar trebui ca Biblia să fie înțeleasă în sensul ei simplu și normal, luând în considerare contextul istoric în care a fost scrisă? Sau interpretul scripturii are dreptul de a alegoriza orice nu înțelege sau nu găsește corespunzător cu părerile sale teologice?
Dispensaționalistul spune că trebuie să interpretăm scriptura după cum o vedem. Trebuie să o înțelegem prin sensul său simplu și normal. Trebuie să interpretăm Biblia conform regulilor gramaticale și să luăm în considerare contextul istoric în care a fost scrisă.
În contrast, Teologul Legământului simte libertatea de a alegoriza acele proporții ale scripturii pe care le găsește ca fiind dificile de înțeles sau care nu se încadrează cum trebui în sistemul său teologic de interpretare.
De exemplu, în capitolul 20 al Apocalipsei, apostolul Ioan menționează de șase ori că regatul milenial va dura 1000 de ani. Dispensaționalistul spune că nu există niciun motiv de a alegoriza termenul de 1000 de ani. Totuși Teologul Legământului susține că 1000 de ani reprezintă o perioadă lungă de timp. Acest nu susține termenul de regat milenial în sensul său literar, așadar alegorizează termenul 1000 ani.
Un alt exemplu sunt pasajele profetice scris de profeții Vechiului Testament. Profeții din Vechiul Testament au descris un regat milenial glorios, aici pe pământ.
Până și Teologii Legământului admit acest lucru. De exemplu, Floyd Hamilton (un amilenialist al legământului) a scris: “Acum trebuie să admitem că o interpretare literară a profețiilor din Vechiul Testament ne oferă o imagine a conducerii pământești a Mesiei asemănătoare cu imaginile premilenialiste. Acela a fost tipul de regat Mesianic pe care Evreii din perioada lui Hristos îl doreau, pe baza unei interpretări literare a regatului din promisiunile Vechiului Testament.”
Totuși, un regat milenial aici pe pământ nu se încadrează în sistemul său de teologie, așadar acesta respinge interpretarea premilenială-dispensațională a acelor pasaje profetice ale scripturii găsite în Vechiul Testament.
De ce să alegorizezi părți din scriptură ce susțin clar un regat milenial? Existau sute de profeții despre prima venire a lui Isus, care erau îndeplinite în mod literar. De ce să facem excepție în cazul profețiilor despre a doua venire a Lui, considerându-le alegorice?
Dacă accepți interpretarea alegorică, cât de mult o poți susține? Mulți din părinții bisericii primordiale au susținut interpretarea alegorică la extrem.
Clement din Alexandria a scris:
- Cei doi pești pe care Isus i-a folosit pentru hrăni cinci mii de oameni, au reprezentat filosofia Greacă.
- Interzicerile Legii Mosaice asupra consumării mâncărurilor din porc, șoim, vultur și corb (Levitic 11:7, 13-19) reprezintă o dorință necurată pentru mâncare, nedreptate, hoție și lăcomie.
Origen a scrie:
- Noa îl reprezintă pe Hristos, Arca lui Noe reprezintă Biserica.
- Cei doi măgari folosiți pentru intrarea triumfătoare a lui Hristos reprezintă Vechiul și Noul Testament.
- Aapa luat de Rebekah din fântână pentru servitorii lui Avraam sugerează că trebuie să studiem Scripturile zilnic pentru a-l întâlni pe Hristos.
Acestea sunt interpretări interesante ale scripturii, însă cum poți înțelege în așa fel textele Bibliei? Și cine poate spune dacă acești oameni aveau dreptate sau nu în interpretările lor? Dacă nu este folosită o metodă simplă și normală de interpretare, atunci orice obiectivitate este pierdută. Ce verificare ar putea fi atunci asupra varietăților de interpretări pe care imaginația omului le-ar putea produce dacă nu ar exista un standard obiectiv ca cel pe care principiul simplu și normal al interpretării îl oferă? Încercarea de a desluși un sens mai presus de cel normal ar rezulta în la fel de multe interpretări ca persoanele care interpretează.
Dispensaționalismul este bazat pe o regulă de aur a interpretării: “Atunci când sensul simplu al Scripturii are logică, nu căuta un altul; interpretează fiecare cuvânt după înțelesul său primar și obișnuit, cu excepția cazului în care faptele contextului imediat, studiate în lumina pasajelor și adevărurilor axiomatice și fundamentale descoperite, indică altfel.”
În contrast, Teologia Legământului folosește o apropiere alegorică față de pasajele scripturii, astfel încât acestea sunt greu intergrate în conținutul teologic.
Dacă o persoană susține un principiu simplu și normal de interpretare, atunci acesta este probabil un dispensaționalist.
Punctul #2: Sunt Israelul și Biserica la fel sau sunt diferite?
Dispensaționalistul spune că dacă citești Biblia în modul ei simplu și normal, atunci trebuie să ajungi la concluzia că Israelul și Biserica sunt diferite.
În contrast, Teologii Legământului, deoarece permite interpretarea alegorică, spune că Biserica și Israelul sunt același lucru. AceȘtia susțin că biserica a început cu Adam și Eva sau cu Avraam. Cred că este interesant că ei nu nu pot nici măcar să decidă între ei atunci când a luat naștere biserica. Teologii Legământului susține că Biserica reprezintă “Noul Israel”. Ei spune că atunci când citești numele de “Israel” în Noul Testament, acest termen face defapt referire la Biserică.
Bun, atunci să vedem cum funcționează asta.
În Romani 10:1, Pavel a scris: “Fraților, dorința și rugăciunea inimii mele față de Dumnezeu pentru Israel este ca ei să fie salvați.” Teologii Legământului ne spun că Israelul = Biserica. Astfel conform lor versetul ar trebui să spună: “Fraților, dorința și rugăciunea inimii mele față de Dumnezeu pentru Biserică este ca acesta să fie salvată.”
Stați așa! Am crezut că Biserica era trupul lui Hristos, ceea ce înseamnă că membrii Bisericii sunt deja salvați! A presupune că Israelul și Biserica sunt același lucru rezultă în mai multe absurdități!
Astfel dacă o persoană aplică principiul interpretării simple și normal scripturii, atunci aceasta va putea vedea diferența dintre Israel și Biserică. Dacă asta este adevărat, atunci acea persoană este probabil un dispensaționalist.
Punctul #3: Este Dumnezeu interesat doar de salvarea omenirii sau are Dumnezeu un plan mult mai larg în minte? De exemplu, are Dumnezeu un plan și pentru îngeri?
Dispensaționaliștii spun că dacă citești Biblia în felul ei simplu și normal, atunci trebuie să ajungi la concluzia că planul lui Dumnezeu nu este limitat la salvarea omenirii.
Întregul sistem al Teologilor Legământului este bazat pe 2 sau 3 “legăminte teologice” ce nici măcar nu se găsesc în Biblie! Ei nici măcar nu pot cădea de acord asupra numărului de “legăminte teologice”! De ce? Deoarece nu le poți găsi în Biblie! Acele așa zise “legăminte teologice” pot fi legat doar de salvarea omenirii.
În contrast, dispensaționalistul spune că planul lui Dumnezeu este mult mai larg de atât.
James Orr, care a fost un teolog al legământului, a spus în propriul sistem că “Teologia Legământului” îl pune pe Dumnezeu într-o situație soteriologică! Cu alte cuvinte, el spunea că conceptul acestor 2 sau 3 “legăminte teologice” ce sunt limitate doar la savarea umanității, reprezintă o restricție prea mare!
Dacă o persoană susține interpretarea simplă și normală a scripturii, atunci aceasta va ajunge la concluzia că există un regat milenial pe pământ; că Israelul și Biserica sunt separate; că programul lui Dumnezeu nu este limitat doar la salvarea omenirii.
Acestea sunt cele trei întrebări de bază ce separă Teologia Legământului și Teologia Dispensațională.
Principiile interpretării (hermeneuticele) reprezintă cheia problemei ce distinge aceste două sisteme teologice.
Dispensaționalistul încearcă să fie consistent în aplicarea unei interpretări simple și normale tuturor porțiunilor scripturii.
În contrast, Teologul Legământului folosește un sistem dual de hermeneutice. Acesta aplică sistemul simplu și normal de interpretare la pasajele istorice din scriptură. Însă aplică interpretarea alegorică pasajelor scripturale ce nu se încadrează în sistemul său teologic.
Poate sunt eu prea simplist, dar mă simt mult mai confortabil punând Cuvântul lui Dumnezeu la valoarea aparentă decât să încerc să-l integrez într-un sistem teologic.
