de John F. MacArthur, Jr.
Întrebare: cum răspunzi unui credincios din mișcarea carismatică, care susține că nu se pot adăuga revelații la Scriptură, dar susține că Dumnezeu încă vorbește cuvinte de cunoștință bisericii, pentru călăuzire, atât timp cât ele sunt conforme cu Scriptura?
Răspuns: cred că sunt mai multe răspunsuri. Cartea mea despre carismatici intră în detalii, dar revelația este revelație. Dacă o persoană spune: eu primesc cuvinte de înțelepciune directe sau de cunoștință sau revelații de la Dumnezeu, atunci acest lucru este în concordanță cu Scriptura, în sensul că este revelația lui Dumnezeu pură și nealterată. Deci creează confuzie. După Iuda avem: o credință dată sfinților o dată pentru totdeauna. După Ioan avem în Apocalipsa, o revelație care nu permite adăugiri: dacă va adăuga cineva la aceasta, i se vor adăuga urgiile scrise în cartea aceasta.
Ideea că Dumnezeu dă revelații care nu sunt conform Scripturii creează dificultate. Dacă e adevărat și divin și de la Dumnezeu, atunci este revelație divină. Dumnezeu a păstrat revelația divină pentru vremuri speciale, care sunt incluse în cuvântul scris și de atunci revelația a încetat. Iată o ilustrație:
La finele VT era o perioadă de 400 de ani în care nu a fost nici o revelație, apoi Dumnezeu a vorbit di nou – în NT. A avea o perioadă fără revelații nu este ceva nou – când Dumnezeu a terminat VT, nu a mai vorbit, apoi a vorbit din nou în Fiul Lui, spune în Evrei 1. Cred că atunci când a terminat NT a încetat să mai dea revelații și aveam credința dată sfinților odată pentru totdeauna.
Mai mult, i-aș spune unui carismatici același lucru care mi se spune mie, tot timpul când vorbesc cu ei: cum știi că e de la Dumnezeu? Inevitabil, ei vor spune: știm, pentru că nu știu. De ce? Deoarece era clar în era NT cine erau profeții lui Dumnezeu, cine erau apostolii lui Hristos și cuvântul a venit prin autorități recunoscute. Azi oricine poate primi revelații de la Dumnezeu. Pe ce bază știm că e de la Dumnezeu? Sunt semne și minuni? Pot vindeca bolnavii? Pot învia morții? Pot scoate demonii cu autoritate ca Isus și Apostolii? Acelea erau semnele apostolilor.
Cine avea abilitatea de a da revelații trebuia acreditat și cf. 2 Cor.12, acreditarea erau semnele apostolului. Toți știau că unii erau apostoli, restul erau asociați cu apostolii. Este foarte important să înțelegem că:
1. nu mai sunt revelații
2. chiar când erau date – nu toți le primeau. și nu erau ceva ce Dumnezeu dădea nediscriminat oamenilor.
Acestea sunt abordările mele.
Îmi amintesc că am citit o carte publicată de penticostalii din țara noastră, în care scria că un pastor pleda la popor să nu se mai ridice în biserică și să spună că au cuvânt de la Dumnezeu. El a spus: știm că e de la Domnul sau nu, dar nu știm cum să aflăm care. Este confuz . pastorul a dat o ilustrație a unei biserici care chema pe cineva să le fie păstor și o femeie s-a ridicat și a spus: am cuvânt de la Domnul, acesta este omul. Imediat biserica a intrat în haos, deoarece nu știau dacă e de la Domnul sau nu. Este tipic.
știu un om care m-a dus în biroul lui, un pastor carismatic cunoscut, și a spus că Dumnezeu i-a dat o vedenie. și mi-a arătat ce i-a dat Dumnezeu pentru o zonă a orașului, pusă deoparte de Domnul pentru el. în 5 ani vedenia aceea dispăruse la gunoi și avea alta. Acesta este un om despre care nu se știe dacă avea revelații.
Este de speriat să vă spun: am cuvânt de la Dumnezeu. În VT dacă spuneai aceasta și se dovedea a nu fi adevărat, erai ucis. Așa este de importantă chestiunea. Deoarece nu poți avea oameni care aleargă liber spunând că Dumnezeu le-a spus una și alta.
Ar trebui să presupunem că DS nu face lucrarea dacă nu dă revelații unor oameni sau nediscriminat tuturor? Nu cred. Acei oameni care primesc revelații tind să fie într-o mișcare care biblic este cea mai iliterată. Nu cunosc teologie, nu cunosc doctrină, nu știu cum să interpreteze Scripturile foarte bine. și datorită acestei lipse de conținut, ei cad într-o categorie mistică, deoarece nu înțeleg Cuvântul lui Dumnezeu. Ei caută experiențe. iată o ilustrație.
Priveam la TV un program de la Biserica pe drum. Era un tip care cânta ceva de genul: când nu sunt răspunsuri este Isus. M-am gândit: ce înseamnă aceasta?
Că mergi cu o abordare cognitivă să găsești răspunsuri sau îl apuci pe Isus? Este o abordare mistică a adevărului. Asta înseamnă că abandonezi căutarea, pentru a avea o experiență. ar trebui să cânte: când cauți răspunsuri, Isus le are. Biblia are răspunsul. Dar este un model experimental în care acei oameni dragi există. Cred că ei înlocuiesc acele revelații cu înțelegerea. Cred că sunt multe căi de abordare. Cred că este adevărat și corect.
