Istoria bisericii baptiste “Betania” din Radna – Cap. 2 – Descrierea localitatii

Scurt istoric al Bisericii Creştine Baptiste „Betania” Radna de la începuturile ei până în anul 2008

Capitolul 2 – Descrierea localităţii

1. Aşezarea localităţii

Lipova este o localitate veche, cu atestare documentară din anul 1370. Părerile sunt că denumirea de Lipova este de origine slavă. „Lip’’ înseamnă „tei”, iar terminaţia „ova” însemnând” vale”, deci toponimul Lipova însemnând „valea teilor” sau „valea frumoasă”.

Oraşul Lipova se găseşte în partea de Vest a ţării noastre, unde se întâlnesc munţii, dealurile şi câmpia (Munţii Zărandului şi Câmpia de Vest.)

Din punct de vedere al climei, zona Lipovei este caracterizată de un climat temperat cu influenţe mediteraneene şi temperat‑con‑ tinentale, clima zonei fiind determinată de circulaţia maselor de aer din diferite părţi, de cantitatea de precipitaţii şi de gradul de umiditate.

Datorită configuraţiei variate a terenului din oraşul Lipova şi din împrejurimi (dealurile de la poalele munţilor Zărandului, văile Şoimoş, Radna şi valea Mureşului), se creează curenţi care influenţează temperatura şi precipitaţiile.

Temperatura medie anuală înregistrată în decursul anilor este 9‑100 C. Temperaturile extreme pozitive au fost înregistrate întotdeauna în prima jumătate a lunii august, dar în 19 august 1945 s‑a înregistrat temperatura maximă de +41,50 C. Temperaturile negative se înregistrează în a II‑a jumătate a lunii ianuarie, când au fost înregistrate temperaturi de la ‑160 C până la ‑260 C, ca din noaptea de

11 ianuarie 1984. Minima absolută, de ‑300 C, s‑a înregistrat în anul 1935.

La Lipova, media precipitaţiilor anuale este de 680 l/m2 până la 700 l/m2. Lunile cu precipitaţii abundente sunt: aprilie, mai şi iunie, iar cele mai secetoase sunt iulie, august şi septembrie.

Oraşul Lipova este aşezat la 30 km de Arad, centru de judeţ şi la 513 km de Bucureşti, capitala ţării. Acest oraş este un loc binecuvântat de Dumnezeu, care i‑a făcut pe strămoşii noştri să îndrăgească aceste plaiuri şi să se stabilească aici.

Râul Mureş, care trece prin oraş, este pentru localnici o bogăţie şi un loc de agrement: plajă, loc de agrement, de odihnă, oază de înviorare în zilele toride de vară.

Din punct de vedere administrativ, oraşul este o unitate administrativă alcătuită din trei foste localităţi: Lipova, Radna şi Şoimoş. Lipova este aşezată pe malul stâng al Mureşului, iar Radna şi Şoimoş pe malul drept al Mureşului. În anul 1926 la 1 ianuarie, Lipova şi Radna devin centre de plasă separate: Radna în judeţul Arad, deci în Ardeal, iar Lipova în judeţul Timiş‑Toronthal, deci în Banat. În 1950, în urma unor noi organizări administrative se face unificarea celor trei localităţi, sub denumirea de Lipova.

În trecutul îndepărtat, legătura dintre Lipova şi Radna s‑a realizat pe râul Mureş cu plute şi bărci, apoi s‑a construit un pod din lemn, iar în anul 1896 s‑a construit un pod metalic care există şi astăzi, folosit acum numai pentru trecerea persoanelor dintr‑o parte în alta a localităţilor. În anul 1999 s‑a construit un pod cu structura de beton‑metal, cu patru benzi şi două trotuare care rezolvă legătura dintre Ardeal şi Banat, precum şi între cartierele oraşului.

Oraşul este aşezat la o răscruce de drumuri prin care trec o serie de şosele care fac legătura cu diferite zone din Ardeal şi Banat.

Astfel sunt:

‑ Drumul naţional DN 7 Nădlac – Arad – Lipova ‑ Bucureşti, care trece prin centrul Radnei şi prin centrul Şoimoşului;

‑ Drumul judeţean DJ 682 Lipova – Timişoara;

‑ Drumul judeţean Lipova – Arad, pe malul stâng al Mureşului;

‑ Drumul judeţean Lipova – Ususău – Birchiş – Făget;

‑ Drumul judeţean Lipova – Lugoj, prin Şiştarovăţ. De asemenea, Lipova reprezintă un nod de cale ferată:

‑ Linia ferată Arad ‑ Bucureşti, care trece prin Radna;

‑ Linia ferată Radna ‑ Timişoara care traversează Mureşul pe un pod metalic construit în acest scop.

A mai funcţionat tramvaiul electric pe distanţele: Radna – Ghioroc – Arad şi Radna – Ghitoc ‑ Pâncota. Această linie electrică rezolvă, pe lângă transportul persoanelor, şi transportul produselor agricole din toată Podgoria spre Piaţa Aradului, ulterior această linie a fost desfiinţată.

2. Economia localităţii

În ceea ce priveşte economia, Lipova se prezintă cu un potenţial economic ridicat având sectoare diferite de activitate: sectorul agricol, sectorul forestier, apele minerale, cariere, balastiere, industrie şi un centru comercial şi financiar‑bancar.

În vechime, Lipova a fost şi un port unde ancorau plute încărcate cu sare, care veneau pe Mureş din centrul Ardealului. Acestea se descărcau aici, apoi se încărcau din nou pe plute mari ce mergeau spre porturile dunărene.

Populaţia localităţii era cultivatoare de: cereale (grâu, porumb, orz), viţa‑de‑vie pe dealurile din jur, pomi fructiferi, în special prunul şi mărul, ce se cultivau în lunca Mureşului, în zonele cu mult nisip. Localnicii se mai ocupau şi cu creşterea animalelor.

Prelucrarea produselor se făcea cu mori pe apă, mai târziu în mori cu valţuri, iar fructele erau prelucrate în cazane ţărăneşti.

Fiind înconjurată de păduri, în localitate exista un sector de administrare al acestui fond silvic prin două ocoale silvice: unul la Radna şi altul la Lipova şi mai multe firme de exploatare şi industrializare a lemnului.

Una din bogăţiile importante ale solului sunt apele minerale carbogazoase, cunoscute din anul 1818. Primele analize s‑au făcut în 1854 la Academia din Viena când s‑au certificat calităţile acestor ape minerale, iar în anul 1892 s‑a deschis Staţiunea Balneoclimaterică Lipova ca Unitate de tratament pentru afecţiuni cardiovasculare, afecţiuni reumatice şi sechele după hepatita epidemică. Exploatarea în interes comercial ale acestor ape minerale a început din 1910‑1912 cunoscând o dezvoltare de la an la an. Astfel, astăzi sunt 2 firme care îmbuteliază şi livrează în zonă, şi nu numai, „apă minerală de Lipova”.

3. Învăţământul

Învăţământul cuprinde o şcoală generală de 8 clase la Radna, două licee la Lipova, din care unul este cu profil teoretic şi industrial Liceul Teoretic „Atanasie Marinescu” şi celălalt este cu profil economic Liceul „Sever Bocu’’.

În oraş, din anul 1860, a funcţionat un timp o şcoală confesională catolică pentru fete cu limbă de predare germană, care‑şi desfăşura activitatea în sediul actual al liceului teoretic sub denumirea de ”Notre Dame”. Odată cu plecarea nemţilor în Germania, nu au mai fost suficienţi elevi pentru funcţionarea acestei şcoli, ea desfiinţându‑se.

4. Cultura

Din punct de vedere cultural, oraşul dispune de o Casă de Cultură, de un Muzeu de Istorie şi Etnografie, situat în Strada Nicolae Bălcescu nr. 21, de un Muzeu de Carte Veche „Crişan Ştefan”, situat pe strada Haşdeu nr. 22 şi diferite formaţii culturale.

Personalităţi marcante din Lipova au fost:

– Sever Bocu 1874‑1951, fost ministru şi luptător pentru Unirea Ţării Româneşti;

– Profesor doctor Atanasie Marinescu, 1830‑1915;

– Profesor Ion Tuducescu;

– Medicul Ion Hozan;

– Gheorghe Vancu din Radna, mare muzician, dirijorul orchestrei populare radio;

– Alexandru Stark, prezentator T.V.

5. Sănătatea

Sănătatea populaţiei este asigurată de 7 cabinete medicale de medicină generală, un spital construit în 1906 şi o policlinică cu 7 specialităţi: interne, oftalmologie, ORL, reumatologie, ortopedie, ginecologie şi stomatologie.

În oraşul Lipova locuiesc în bună înţelegere români 93%, maghiari 3%, germani 2% şi alte naţionalităţi 2%.

6. Culte, Biserici şi Case de rugăciuni.

În Lipova se întâlnesc: cultul ortodox cu lăcaşe de cult în Radna, Lipova, Şoimoş, cultul romano‑catolic, cu Biserica Romano‑catolică Lipova şi Mănăstirea „Maria‑Radna” care este şi un loc de pelerinaj pentru catolicii din diferite zone ale ţării, cultul Baptist cu lăcaşe în Lipova, Radna, Şoimoş, cultul Penticostal cu două biserici în Lipova şi una în Şoimoş, cultul Adventist de ziua a şaptea, cu biserică în Lipova, cultul Martorii lui Iehova, cu Sala Regatului în Lipova, cultul reformat cu biserică în Lipova, cultul Greco‑catolic cu biserică în Lipova, comunitatea carismatică cu biserică în Lipova.