Istoria Baptistilor din România

Istoria Baptiştilor din România – Dr. Alexa Popovici – prezintă istoria baptiştilor din România din perioada anilor 1856-1919. Din cauza anumitor vitregii şi adversităţi pe care le-au trăit şi experimentat credincioşii creştini baptişti din România, ei nu şi-au putut scrie o istorie a trecutului şi a dezvoltării credinţei lor. Mai mulţi din vechii predicatori au adunat documente şi monografii, însemnări şi notiţe de întruniri, conferinţe, congrese, aniversari, etc. dar care după un timp, când a apărut o prigoană, la percheziţii, au fost ridicate şi distruse de autorităţi. Dintre aceşti sârguitori în adunarea de documente au fost Todor Sida, Dumitru Dragilă, Mihai Vicaş, Ioan Ţîrban, Constantin Adorian, Silvestru Ungurean, Ioan Socaciu, etc. Fiecare din ei mi-au spus cu ce dragoste au adunat asemenea material, care să ajute la alcătuirea unei istorii, şi ce durere au avut În suflet când totul a fost confiscat şi distrus.

Schiţă istorică a Baptismului din România de la anul 1856 şi până în 1946 – Întrucât autorii adevăraţi ai acestor documente sunt uitaţi sau plagiaţi se va publica un serial cu documente primare. Mai întâi se va publica o antologie de texte, compilate cel mai probabil de către Dumitru Baban. Prima parte este o dezvoltare în timp a istoriei timpurii scrisă şi rescrisă de autori germani şi prezentată cu prilejul diferitelor aniversări (decenii de eistenţă) baptiste. Printre cei care au prelucrat materialul se pot identifica (după unele exemplare semnate) germanii Fleischer şi Wabler. Se redă mai jos primul capitol şi în postările următoare vor fi prezentate, succesiv, în aproximativ 24 de episoade, celelalte capitole. Frumosul începe din al doilea episod şi va continua până la sfârşit. Cei prezentaţi în acest serial sunt cu adevărat eroi ai credinţei baptiste. Acum, după ce ne-am scos la lumină putregaiurile, putem să expunem şi diamantele, giuvaierurile. *(Textul a fost uşor editat pentru o înţelegere mai bună!)

Istoria Bisericii Baptiste din Moldova Nouă (1919-1940) – Autorul acestei succinte istorii este fratele Ilie Craiovan, care a trecut la Domnul în 1947. Se pare însă că o parte a materialului (începând cu anul 1927) a fost redactată de către Gheorghe Iancu, secretarul Bisericii Baptiste din Moldova Nouă în acea perioadă. Am redat textul original în proporție de 99%, intervenind doar unde a fost strict necesar pentru o înțelegere mai clară a unor fraze. Totuşi, unele anacoluturi s-au păstrat.

Un scurt istoric al bisericii baptiste din Moldova Noua (manuscris 1954) – de Munteanu Nicolae.

Cum s-a format comunitatea baptistă din România – de Florin Mihai. În secolul al XIX-lea, în Bucureşti, vestul Transilvaniei, sudul Basarabiei, Bucovina şi Dobrogea colonişti şi emigranţi germani au răspândit doctrina potrivnică tainei botezului la nou-născuţi, scrie istoricul Florin Mihai pentru Adevărul. Conform recensământului general al populaţiei din 2002, 0,6 % dintre cetăţenii români (adică 129.937 locuitori) sunt adepţii credinţei baptiste. Foarte numeroşi în vestul României (judeţele Bihor, Arad, Timiş, Caraş-Severin, Sălaj şi Hunedoara), baptiştii au apărut în România încă din secolul al XIX-lea. Atunci s-a răspândit printre români doctrina care consideră că botezul trebuie să fie acordat numai adulţilor creştini ce se căiesc de păcatul originar.

Identitate creştină în istorie – de Daniel Brânzei – este o incercare de a explica “cine sunt si ce vor baptistii.” Incadrati in totul in suvoiul crestinismului istoric, cu o viata spirituala ale carei articole de credinta sunt ancorate in substanta tuturor crezurilor crestine stabilite in sinoadele (conciliile) ecumenice tinute de-alungul istoriei, baptistii vor sa-si indeplineasca partea lor in lucrarea lui Dumnezeu din Romania. Prezenta lor, departe de a fi dusmanoasa sau amenintatoare, trebuie privita ca o contributie sincera si frateasca la mantuirea celor din neamul romanesc, ca un indemn si ca o incurajare spre o conformare mai fidela la standardul si spiritul Noului Testament.

Cultul Creştin Baptist din România în perioada comunistă (cartea Paşi) – Daniel Mitrofan – Lucrarea de faţă îşi propune să consemneze evenimentele principale ale istoriei recente a Cultului Creştin Baptist din România în perioada comunistă (1948-1989). Perioada aceasta a mai fost tratată recent, în câteva lucrări de către autorii Ioan Bunaciu, Alexa Popovici, Otniel- Laurean Vereş şi Daniel Mitrofan, din diferite perspective, fără însă a pune la dispoziţia cititorului prea multe din documentele care au stat la baza acestor publicaţii. Lucrarea de faţă, cu siguranţă suprapusă în unele domenii cu celelalte lucrări existente, contribuie la istoria baptistă scrisă până acum prin aprofundarea unor aspecte neglijate de către ceilalţi autori şi prezentarea unei bogate documentaţii, fie în fotocopie, fie în transcriere, care, pe deoparte să justifice afirmaţiile făcute şi, pe de altă parte, să ilustreze şi să dea cititorului ocazia de a interpreta singur documentele, de a revizui concluziile din cadrul lucrării. Autorul îşi mai propune să elucideze unele aspecte ale colaborării liderilor baptişti cu regimul comunist şi să descrie modul în care conducerea Uniunii Baptiste a fost sedusă de către regimul ateu. Întocmirea acestei lucrări de istorie baptistă urmează modelele trasate în domeniul istoriei creştinismului de către istoricii Hans Hillerbrand şi Jean Comby. Este povestirea istoriei cu ajutorul surselor contemporane evenimentelor.

File de istorie a românilor din Ucraina: Biserica Creştinilor Baptişti români din Cernăuţi la 90 de ani – de Gheorghe Jernovei – În istoria milenară a românilor din partea de nord a Bucovinei istorice (o parte din actuala regiune Cernăuţi din Ucraina) sunt pagini minunate legate de lucrarea lui Dumnezeu prin răspândirea Evangheliei Domnului Isus Hristos în acest ţinut. Versetele din Biblie – „Aduceţi-vă aminte de mai marii voştri, care v-au vestit Cuvântul lui Dumnezeu; uitaţi-vă cu băgare de seamă la sfârşitul felului lor de vieţuire şi urmaţi-le credinţa!” din Epistola către Evrei 13:7 din Noul Testament şi „Caut printre ei un om care să înalţe un zid şi sa stea în mijlocul spărturii înaintea Mea pentru ţară, ca să n-o nimicesc” din cartea Ezechiel 22:30 din Vechiul Testament – au fost îndemnurile spirituale care au definit duhul sărbătoririi aniversării a 90 de ani de la fondarea Bisericii creştinilor baptişti români din Cernăuţi în 1922, închisă în 1942, şi a redeschiderii ei în 1990.

Scurt istoric al Cultului Creştin Baptist din România – Baptistii au aparut ca miscare crestina in perioada Reformei protestante din Europa Apuseana. Reforma a fost inceputa de catre Martin Luther in Germania si a fost dusa mai departe de alti reprezentanti importanti cum au fost Jean Calvin si Ulrich Zwingli in Elvetia. Prima biserica baptista s-a format in anul 1606 la Amsterdam (Olanda), dintr-un grup de imigranti englezi separatisti condusi de John Smyth. Ulterior, Thomas Helwis, colegul lui John Smyth, s-a intors in Anglia si a infiintat prima biserica baptista la Londra in anul 1611.

Istoria Bisericii Creştine Baptiste Bivolărie, Vicovul de Sus, Jud. Suceava – scrisă de Arcadie Mandici. În anul 1973, am luat în serios necesitatea înfiinţării unei biserici baptiste în satul nostru, satul Bivolărie. Biserica unde participam atât eu, împreună cu familia, cât și frații mei cu familiile lor și unde eram membri, se afla în comuna Vicovu de Sus. Această localitate se află la o depărtare de 4 km și este despărțită de satul nostru de râul Suceava, peste care se face transversarea pe o punte de o lungime de un kilometru şi care are declivitatea de 16 la 1000. Atunci când anotimpul era polios, punţile erau luate de ape și noi eram nevoiți să mergem pe la pod pentru a traversa râul şi să parcurgem astfel o distanță de peste 8 km.

Istoria Bisericii Baptiste “Betel” din Tulcea – de Daniel Mitrofan. biserica_baptista_betel_tulcea În Tulcea, pe 25 iulie 2002 se ivesc zorii unei zile de vară. Soarele răsare alene și strălucește peste Dunărea liniștită. Urcând pe strada Traian se poate vedea turla Bisericii Baptiste „Betel” înălțându-se mai presus de acoperișurile vechi și noi ale caselor. Scăldată în lumina aurie, biserica stă nemișcată și tăcută ca și cum ar cugeta asupra istoriei ei așternute mai bine de dousprezece decenii. Lângă biserică, la clădirea alăturată, oameni hotărâți bat de zor cuie la acoperirea clădirii cu țiglă. În curte, străjuiește în tăcere un brad bătrân, pe când un ceas de pe peretele casei pastorale adună clipele care se scurg. Este atâta pace aici. Este un loc ce a văzut atâta credință, un loc care cugetă înainte de a-și depăna povestea. Undeva sub glie se odihnesc oasele anabaptiștilor care au fost primii stăpâni ai locu- lui. Oamenii au trecut, timpul s-a scurs, necazurile au plecat, însă credința a supraviețuit. Acum este libertate religioasă în ținut și este răgaz pentru istorie.

Istoria bisericii baptiste “Betania” din Radna, jud. Arad – scrisă la iniţiativa fratelui diacon Uiegar Petru, prin participarea fraţilor din Biserica Creştină Baptistă „Betania” Radna, sub îndrumarea fratelui Voştinar Nicolae. În general, la momente aniversare, în clipa când aşezăm o nouă piatră de hotar, în mintea noastră se ridică tot felul de întrebări legate de evenimentul pe care îl sărbătorim. La fel procedăm şi în cazul bisericii din Radna. Punem întrebări precum „Cine au fost primii credincioşi baptişti ai bisericii din această localitate? Când a luat fiinţă Biserica de aici? În ce împrejurări s-a născut ea? Cum a evoluat această biserică de-a lungul timpului? Care au fost cele mai mari probleme cu care s-a confruntat şi care au fost cele mai mari bucurii pe care le-a trăit?” Aceste întrebări, şi multe altele asemenea lor, sunt întrebări simple, dar esenţiale. Cunoaşterea originii unei biserici este esenţială în înţelegerea identităţii, dinamicii şi perspectivei bisericii respective.

Cultele neoprotestante în România comunistă (1948-1960) – de Alexandru Voicu. clip_image001 Instaurarea unui regim politic de tip comunist ce promova, în mod oficial, ateismul, la 30 decembrie 1947, a marcat începutul unei perioade de aproximativ 42 de ani de represiune religioasă îndreptată împotriva cultelor religioase minoritare. Represiunea s-a extins și asupra Bisericii Ortodoxe Române, dar nu va avea aceleași dimensiuni, parte datorită colaborarării „excelente” a înalților prelați, fie a faptului că nici liderii comuniști nu erau atei, așa cum se prezentau oficial. Regimul comunist nu agrea cultele creștine, în afara celui ortodox, pe care nu le putea controla așa cum se dorea – acestea având o autoritate centrală globală în afara țării.

Cultele neoprotestante din România în perioada 1975-1989 – Elis Neagoe Pleşa, Liviu Pleşa. Transformarea comunistă a României a avut implicaţii directe şi dramatice asupra vieţii religioase, mai ales în condiţiile în care noua putere promova ateismul. Mai mult, adversitatea statului comunist faţă de orice alte forme de organizare pe care nu le controla, nu avea cum să nu se reflecte şi în politica noului regim faţă de culte. De altfel, poziţia neoficială a comuniştilor faţă de religie a reieşit foarte clar din declaraţia lui Alexandru Drăghici, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R. şi ministru al Afacerilor Interne, făcută în cadrul unei consfătuiri avute cu conducători Securităţii la data de 2-3 decembrie 1957: „Oare, Biserica nu a fost întotdeauna elementul de frână al progresului poporului, nu ei au opus întotdeauna rezistenţă progresului poporului? De ce aşa de des reacţiunea îmbracă această noţiune, fiindcă astăzi statul nostru democrat popular nu ia poziţie împotriva religiei, ci aşteaptă doar ca, o dată cu ridicarea culturală a poporului, el singur să se edifice asupra acestei noţiuni a «opiului poporului», cum spune Marx, poporul să vadă singur ce este religia”.

Între istorie şi confuzie. Despre utopica racordare a organizaţiei baptiste la Biserica primară – de Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș. Ultimele zile polemice pe care le-am avut şi la care dv. aţi participat, au suferit de ceva esenţial, care trebuie restabilit: de neracordarea la istorie. După cum aţi observat, credincioşii baptişti care au intrat în discuţie polemică cu noi, nu au vorbit niciodată despre cum a luat fiinţă facţiunea lor, nu au vorbit despre istoria lor reală, ci s-au prezentat ca promotori ai unor practici apostolice.

Baptiștii nu sunt o sectă (interviu cu Marius Cruceru) – In cultul baptist pastorii nu sunt clerici, in consecinta nici aceste functii administrative superioare nu au vreo insemnatate care sa confere in slujirea bisericeasca demnitati pentru care sa fie necesara o slujba de hirotonie sau intronizare speciala sau straie diferite. Aceasta functie este pur administrativa, fara niciun fel de conotatie ierarhica. Nici presedintele de comunitate sau de uniune nu pot fi considerati ca egali mitropolitilor sau episcopilor ori, pentru presedintele de uniune, echivalent al Patriarhului. Organizarea Uniunii Bisericilor Baptiste este cu totul diferita din pricina unei alte paradigme de intelegere a structurilor de autoritate. Vicepresedintii, presedintii de comunitati, vicepresedintii din cadrul uniunii, presedintele uniunii sunt pastori considerati “primii intre egali”. Functiile acestea sunt administrative, la nivele inferioare, administrativ-reprezentative, la nivelul superior.

Istoria Bisericii Baptiste Golgota – Bucuresti

Istoria Bisericii Baptiste Emanuel – Mangalia

Istoria bisericii baptiste Harul – Lugoj

Istoria bisericii baptiste din satul Zahareuca, raionul Telenești – Republica Moldova

Istoria Bisericii Creştine Baptiste Macea jud. Arad

Istoria Bisericii Baptiste “Sfanta Treime” Constanta

Istoria Bisericii Crestine Baptiste Nr. 1 Cluj, Mănăștur

Un scurt istoric al bisericii baptiste din Tulca, jud. Bihor

Istoricul Biserici Baptiste “Sfanta Treime” Pitesti

Istoria Bisericii Baptiste Speranta – Constanta

Istoria Bisericii Baptiste “Sfanta Treime” din Aleșd (video)

Scurt istoric de la Biserica Baptista Harul din Bocsa