Untdelemnul din Iacov 5:14-20 este medicinal. Untdelemnul medicinal era foarte frecvent folosit în vremuri antice. În Iacov 5, de vreme ce „ungere” (aÓlei÷yanteß) este un participiu dependent de imperativul „ei să se roage” (proseuxa¿sqwsan), folosirea medicinei, deoarece untdelemnul este folosit aici ca un instrument medical, este cerută. Apărătorii Vindecării prin Credință și Penticostalii care susțin că unul trebuie să urmeze procedura din Iacov 5:14-15 în vindecare, dar fie resping folosirea medicinei fie afirmă că folosirea ei este doar opțională, nu ascultă de Iacov 5. Nimeni nu a fost condus de Duhul Sfânt să respingă folosirea celor mai bune mijloace medicale disponibile pentru vindecare datorită lui Iacov 5:14-15, de vreme ce Duhul a cerut folosirea medicinei în pasaj. Cu toate acestea, în timp ce deopotrivă rugăciunea și medicina sunt prescrise, accentul lui Iacov este pe rugăciune mai degrabă decât pe ungerea medicinală cu untdelemn, de vreme ce „ei să se roage” este porunca specifică și „ungerea” este un participiu subordonat. Uneori mijloacele medicale bune nu sunt disponibile, dar credinciosul poate mereu și ar trebui să se roage.
„Cuvântul aleipsantes („unge”) nu este cuvântul obișnuit pentru ungerea sacramentală sau ritualistă. Iacov ar fi putut folosi verbul chrio dacă aceasta ar fi avut el în minte. Distincția este încă observată în greaca modernă, cu aleipho însemnând „a mânji,” „a gresa,” și chrio însemnând „a unge.” Mai mult, este un fapt bine-documentat faptul că untdelemnul a fost unul dintre cele mai obișnuite tratamente din vremuri biblice. Vezi Isaia 1:6 și Luca 10:34. Iosefus (Antiq. 17, 172 [6. 5]) raportează că în timpul ultimei lui boli lui Irod ce Mare i s-a dat o baie în untdelemn în speranța de a efectua o tămăduire. Foaia de papirus, Philo, Pliny și medicul Galen, toți se referă la folosirea medicinală a untdelemnului. Galen l-a descris ca fiind „cel mai bun dintre toate remediile pentru paralizie” (De Simplicium Medicamentorum Temperamentis 2.10ff). Este evident, atunci, că Iacov prescrie rugăciune și doctorie… În răspuns la „rugăciunea oferită în credință”, Dumnezeu folosește medicina pentru a vindeca maladia” (Expositor’s Bible Commentary, (Comentariul interpretului Bibliei, n. tr.) gen. ed. Frank E. Gaebelein, la Iacov 5:14-15).
„Untdelemnul specificat era untdelemnul de măsline (elaion) care era disponibil cu generozitate … [și] era folosit pentru scopuri dietetice, de îngrijire personală și medicale. Nu există nici o indicație că untdelemnul trebuia să fie consacrat în special pentru folosirea sa în ungerea bolnavilor. Două cuvinte diferite sunt folosite pentru aplicarea untdelemnului în Noul Testament. Aleipho este cel mai umil și de obicei înseamnă a aplica untdelemnul pentru scopuri de îngrijire personală (Matei 6:17; Luca 7:46). Chrio este cuvântul ritual și oficial pentru ungere și este folosit doar în sens figurativ al ungerii de către Dumnezeu. Aici în Iacov este folosit cuvântul mai umil… [O] analiză a folosirii verbului aleipho în Noul Testament pare să susțină viziunea medicală [a lui Iacov 5:14] mai degrabă decât cea religioasă… Acesta nu este niciodată folosit în evanghelii despre ungerea pentru un scop religios, ci doar pentru scopuri de îngrijire personală sau medicale… Ungerea cu untdelemn … a fost folosită doar pentru vindecarea bolilor fizice în Noul Testament… Iacov spunea că metodele medicale normale ar trebui să fie folosite în numele Domnului și bazat pe rugăciune … noi putem traduce propoziția [relevantă] din versetul 14 ca „Dându-i medicamentul lui în numele Domnului.” … Iacov a susținut că vindecarea ar trebui să fie o combinație de metode medicale și ne-medicale, și în ilustrație s-a referit la o metodă medicală contemporană de ungere cu untdelemn despre care el a spus că ar trebui să fie folosită în numele Domnului și cu rugăciune … [În] referința lui Iacov la ungerea cu untdelemn … el aici recomandă folosirea deopotrivă a metodelor de vindecare fizice și ne-fizice… [Metodele de] vindecare medicală … sunt darurile lui Dumnezeu la umanitatea suferindă și ele există pentru a fi folosite în vindecarea bolnavilor” (paginile 338-339, 343, “Healing in the Epistle of James,” (Vindecarea în Epistola lui Iacov, n. tr.) John Wilkinson. Scottish Journal of Theology (Jurnalul scoțian de Teologie, n. tr.) 24 (1971) 326–45).
Verbul „a unge,” aleipho, apare în Matei 6:17; Marcu 6:13; 16:1; Luca 7:38, 46; Ioan 11:2; 12:3; Iacov 5:14. În toate dintre aceste texte, ungerea nu este ceremonială, cu singura posibilă excepție din Marcu 6:13; dar notați chiar despre acel verset: „Untdelemnul a fost folosit medicinal în vremurile Vechiului Testament (Isaia 1:6; Ieremia 8:22; 51:8) ca în alte societăți străvechi, și acțiunea samariteanului în turnarea untdelemnului și vinului pe rănile călătorului din pilda lui Isus (Luca 10:34) a fost probabil o practică obișnuită. Prin urmare, poate că folosirea de untdelemn de către ucenici a fost o măsură pur pragmatică, medicală” (The Gospel of Mark : A Commentary on the Greek Text, (Evanghelia după Marcu : un comentariu la textul grecesc, n. tr.) R. T. France, despre Marcu 6:13). Observați de asemenea în Septuagint Rut 3:3; 2 Samuel 12:20; 14:2; 2 Împărați 4:2; 2 Cronici 28:15; Estera 2:12; Daniel 10:3; Mica 6:15; Iudita 16:8 (totuși, observați de asemenea Geneza 31:13; Exod 40:15 (totuși de asemenea observați cri√sma mai târziu în verset); Numeri 3:3). Contrastăm accentul ceremonial în folosirile în Noul Testament ale lui cri÷w: Luca 4:18; Faptele Apostolilor 4:27; 10:38; 2 Corinteni 1:21; Evrei 1:9, un accent care este folosirea puternic dominantă în Septuagint (Exod 28:41; 29:2, 7, 29, 36; 30:26, 30, 32; 40:9-10, 13; Levitic 4:3; 6:13; 7:36; 8:11-12; 16:32; Numeri 6:15; 7:1, 10, 84, 88; 35:25; Deuteronom 28:40; Judecători 9:8, 15; 1 Samuel 9:16; 10:1; 11:15; 15:1, 17; 16:3, 12-13; 2 Samuel 1:21; 2:4, 7; 5:3, 17; 12:7; 19:11; 1 Împărați 1:34, 39, 45; 5:15; 19:15-16; 2 Împărați 9:3, 6, 12; 11:12; 23:30; 1 Cronici 11:3; 14:8; 29:22; 2 Cronici 23:11; 36:1; Psalmul 26:1; 44:8; 88:21; 151:4; Osea 8:10; Amos 6:6; Isaia 25:6; 61:1; Ieremia 22:14; Ezechiel 16:9; 43:3; Sirac 45:15; 46:13; 48:8), deși există câteva excepții, unele dintre care sunt doar posibile excepții, sau folosiri alternative (cum ar fi vopsirea unei case, Ieremia 22:14; conform de asemenea Deuteronom 28:40; Isaia 25:6; Ieremia 22:14; Ezechiel 16:9; 44:3; Iudita 10:3). Astfel, în timp ce este adevărat că ungerea cu untdelemn uneori este folosită pentru a reprezenta pe Duhul Sfânt, cineva s-ar aștepta mai degrabă la cri÷w decât la aÓlei÷fw în Iacov 5:14 dacă tipologia pneumatică era accentul intenționat.
Pentru exemple de folosiri medicale ale untdelemnului, observați la Iosefus:
Dar acum boala lui Irod s-a agravat într-un mod aspru, și aceasta prin judecata lui Dumnezeu peste el pentru păcatele lui: căci un foc s-a încins în el ușor, care atât de mult părea la atingerea exterioară ca și când ar fi mărit durerile lui în mod interior; căci acesta i-a adus un apetit vehement de a mânca, pe care el nu l-a putut evita să îl alimenteze cu un fel de mâncare sau altul. Măruntaiele lui au fost de asemenea ulcerate, și intensitatea principală a durerii lui stă pe colonul său; de asemenea, un lichid apos și transparent se punea pe piciorul lui, și o materie asemănătoare l-a chinuit la baza burții lui. Ba mai mult, suplimentar, membrul său intim a putrezit, și a produs viermi; și când el a stat drepți el a avut o dificultate de respirație, care era foarte detestabilă, datorită suflării sale urât mirositoare, și rapidității întoarcerilor sale; de asemenea el a avut convulsii în toate părțile trupului său, care a crescut tăria lui până la un grad insuportabil. Se spunea despre cei care au pretins la divin, și care erau înzestrați cu înțelepciune să prezică astfel de lucruri, că Dumnezeu a pricinuit această pedeapsă asupra regelui datorită marii sale impietăți; totuși el încă era în speranța de a se însănătoșa, deși durerile lui păreau mai mari decât ar putea cineva suporta. De asemenea el a chemat doctorii, și nu a refuzat să urmeze ceea ce au prescris ei pentru ajutorarea lui; și a mers dincolo de râul Iordan, și s-a scăldat în băi calde care erau la Calirrhoe, care, în afara virtuțiilor lor generale, erau de asemenea potrivite de băut; care apă se varsă în lacul numit Asphaltitis. Și când doctorii au crezut o dată că este potrivit ca el să se îmbăieze într-un vas plin de untdelemn, se presupunea că el chiar murea; dar, la strigătele plângătoare ale familiei sale, el a revenit la viață; și ne având mai departe cele mai slabe speranțe de însănătoșire, el a poruncit ca fiecare soldat să fie plătit cincizeci de drahme; și a dat de asemenea o mare măsură la comandanții lor, și la prietenii săi, și au venit din nou la Ierihon, unde el a crescut atât de coleric, încât aceasta l-a dus să facă toate lucrurile ca un nebun; și deși el era aproape de moartea sa, el a inventat următoarele planuri rele.
168 ÔHrw¿dhØ de« meizo/nwß hJ no/soß e˙nepikrai÷neto di÷khn w±n paranomh/seien e˙kprassome÷nou touv qeouv puvr me«n ga»r malako\n h™n oujc w—de pollh\n aÓposhmai√non toi√ß e˙pafwme÷noiß th\n flo/gwsin oJpo/shn toi√ß e˙nto\ß proseti÷qei th\n ka¿kwsin 169 e˙piqumi÷a de« deinh\ touv de÷xasqai÷ ti aÓp∆ aujtouv ouj ga»r h™n mh\ oujc uJpourgei√n kai« eºlkwsiß tw◊n te e˙nte÷rwn kai« ma¿lista touv ko/lou deinai« aÓlghdo/neß kai« fle÷gma uJgro\n peri« tou\ß po/daß kai« diauge÷ß paraplhsi÷a de« kai« peri« to\ h™tron ka¿kwsiß h™n nai« mh\n kai« touv ai˙doi÷ou shvyiß skw¿lhkaß e˙mpoiouvsa pneu/mato/ß te ojrqi÷a e¶ntasiß kai« aujth\ li÷an aÓhdh\ß aÓcqhdo/ni te thvß aÓpofora◊ß kai« twˆ◊ puknwˆ◊ touv a‡sqmatoß e˙spasme÷noß te peri« pa◊n h™n me÷roß i˙scu\n oujc uJpomenhth\n prostiqe÷menoß. 170 e˙le÷geto ou™n uJpo\ tw◊n qeiazo/ntwn kai« oi–ß tauvta proapofqe÷ggesqai sofi÷aˆ pro/keitai poinh\n touv pollouv dussebouvß tau/thn oJ qeo\ß ei˙spra¿ssesqai para» touv basile÷wß 171 kai÷per de« meizo/nwß h£ aÓnti÷scoi a‡n tiß talaipwrou/menoß e˙n e˙lpi÷di touv aÓnasfalouvntoß h™n i˙atrou/ß te metape÷mpwn kai« oJpo/sa aÓrwga» uJpagoreu/seian crhvsqai mh\ aÓpotetramme÷noß potamo/n te pera¿saß ∆Iorda¿nhn qermoi√ß toi√ß kata» Kallirro/hn auJto\n paredi÷dou a‚per su\n thØv e˙ß pa¿nta aÓrethØv kai« po/tima¿ e˙stin e¶xeisin de« to\ u¢dwr touvto ei˙ß li÷mnhn th\n aÓsfaltofo/ron legome÷nhn 172 kaÓntauvqa toi√ß i˙atroi√ß dokhvsan wJ/ste aÓnaqa¿lpein aujto/n kaqeqei«ß ei˙ß pu/elon ple÷wn e˙lai÷ou do/xan metasta¿sewß e˙nepoi÷hsen aujtoi√ß tw◊n de« oi˙ketw◊n oi˙mwghØv crwme÷nwn perienegkw»n kai« mhd∆ h¢ntina aÓmfi« touv swqhsome÷nou e˙lpi÷da e¶cwn toi√ß stratiw¿taiß aÓna» penth/konta dracma»ß e˚ka¿stwˆ keleu/ei nemhqhvnai 173 polla» de« kai« toi√ß hJgemo/sin aujtw◊n kai« fi÷loiß toi√ß aujtouv e˙dwrei√to kai« parhvn au™qiß e˙pi« ÔIericouvntoß me÷laina¿ te aujto\n hØ¢rei colh\ e˙pi« pa◊sin e˙xagriai÷nousa wJ/ste dh\ teleutw◊n pra◊xin toia¿nde e˙pinoei√. (Antiquities 17:168-173) (Antichități, n. tr.)
Din nou, Iosefus a înregistrat referitor la moartea lui Irod:
După aceasta, boala a pus stăpânire peste întregul său trup, și a deranjat mult toate părțile sale cu felurite simptome; căci era o febră blândă peste el, și o mâncărime intolerabilă peste toată suprafața trupului său, și dureri continue în colonul său, și tumori hidropice la picioarele lui și o inflamație a abdomenului, – și o putrefacție a membrului său, care a produs viermi. În afară de faptul că el a avut o dificultate de respirație peste el, și nu putea respira decât atunci când stătea pe verticală; el a avut totodată o convulsie a tuturor membrelor sale; atât de mult încât proorocii au spus că acele boli erau o pedeapsă peste el pentru ceea ce el a făcut rabinilor. Totuși el s-a luptat cu numeroasele sale tulburări, și încă a avut o dorință să trăiască, și a sperat la însănătoșire, și a luat în considerare mai multe metode de vindecare. Astfel, el a mers la Iordan, și s-a folosit de acele băi fierbinți de la Callirrhoe, care se varsă în lacul Asphaltitis, dar ele sunt destul de dulci pentru a fi băute. Și aici doctorii au considerat că este potrivit să își scalde întregul său trup în untdelemn cald, prin lăsarea lui în jos într-un vas plin de untdelemn; după care ochii l-au lăsat, și el a venit și mers ca și când murea, și când un tumult a fost făcut apoi de slujitorii săi, la vocea lui el a revenit la viață din nou. Totuși ce a făcut el după această disperare de însănătoșire, și a dat ordine ca fiecare soldat să aibă cincizeci de bucăți de drahme, și ca ai săi comandanți și prieteni să li se dea mari sume de bani.
656 ⁄Enqen aujtouv to\ sw◊ma pa◊n hJ no/soß dialabouvsa poiki÷loiß pa¿qesin e˙meri÷zeto pureto\ß me«n ga»r h™n ouj la¿broß knhsmo\ß de« aÓfo/rhtoß thvß e˙pifanei÷aß o¢lhß kai« ko/lou sunecei√ß aÓlghdo/neß peri÷ te tou\ß po/daß wJ/sper uJdrwpiw◊ntoß oi˙dh/mata touv te h¡trou flegmonh\ kai« dh\ ai˙doi÷ou shpedw»n skw¿lhkaß gennw◊sa pro\ß tou/toiß ojrqo/pnoia kai« du/spnoia kai« spasmoi« pa¿ntwn tw◊n melw◊n wJ/ste tou\ß e˙piqeia¿zontaß poinh\n ei•nai tw◊n sofistw◊n ta» nosh/mata le÷gein 657 oJ de« palai÷wn tosou/toiß pa¿qesin o¢mwß touv zhvn aÓntei÷ceto swthri÷an te h¡lpizen kai« qerapei÷aß e˙peno/ei diaba»ß gouvn to\n ∆Iorda¿nhn toi√ß kata» Kallirro/hn e˙crhvto qermoi√ß tauvta d∆ e¶xeisi me«n ei˙ß th\n ∆Asfalti√tin li÷mnhn uJpo\ gluku/thtoß d∆ e˙sti« kai« po/tima do/xan de« e˙ntauvqa toi√ß i˙atroi√ß e˙lai÷wˆ qermwˆ◊ pa◊n aÓnaqa¿lyai to\ sw◊ma calasqe«n ei˙ß plh/rh pu/elon e˙klu/ei kai« tou\ß ojfqalmou\ß wJß teqnew»ß aÓne÷streyen 658 qoru/bou de« tw◊n qerapeuo/ntwn genome÷nou pro\ß me«n th\n fwnh\n aÓnh/negken ei˙ß de« to\ loipo\n aÓpognou\ß th\n swthri÷an toi√ß te stratiw¿taiß aÓna» penth/konta dracma»ß e˙ke÷leusen dianei√mai kai« polla» crh/mata toi√ß hJgemo/si kai« toi√ß fi÷loiß. (War 1:656-658) (Război, n. tr.)
Philo a scris:
Din nou: de ce avem nevoie noi să căutăm mai mult în modul de ungere decât sucul presat afară din fructul măslinului? Căci acesta înmoaie mădularele, și ușurează munca trupului, și produce o condiție bună a cărnii; și dacă ceva a ajuns relaxat sau flacid, acesta îl strânge din nou, și îl face ferm și solid, și îl umple cu vigoarea și tăria unui mușchi, nu mai puțin decât orice alt unguent.
ti÷ de« touv aÓpo\ thvß e˙lai÷aß e˙kqlibome÷nou karpouv ple÷on e¶dei zhtei√n pro\ß aÓlei÷mmata; kai« ga»r leai÷nei kai« ka¿maton sw¿matoß lu/ei kai« eujsarki÷an e˙mpoiei√, ka·n ei¶ ti kecalasme÷non ei¶h, sfi÷ggei pukno/thti kai« oujdeno\ß h∞tton e˚te÷rou ÔRw¿mhn kai« eujtoni÷an e˙nti÷qhsin. (Dreams 2:58) (Vise, n. tr.)
Pliny, în a lui Natural History (Istoria naturală, n. tr.) 23:39-53 discută în detaliu „proprietățile medicinale ale feluritor feluri de untdelemn,” comentând despre untdelemnul de măsline, migdale, dafin, mirt, chiparos, citrice, nuci, balsam, ridichi, susan, palmier, și multe alte tipuri de untdelemn, fie proaspete fie vechi. Discuția lui subliniază chiar folosirea însemnată a untdelemnului în medicina antică – uneori în concordanță cu ceea ce Dumnezeu a făcut în stare știința să verifice experimental azi, și uneori nu.
Referințele patristice despre folosirea medicinală a untdelemnului includ: „Antony, marele călugăr … a respins practica ungerii cu untdelemn, și folosirea băilor și a luxurilor similare adecvate pentru a relaxa tensiunea trupului prin umezeală.” (Ecclesiastical History, Sozomen, Book 1:13) (Istoria ecleziastică, Sozomen, Cartea 1:13, n. tr.); „Sau care castel sau casă este frumoasă și folositoare când aceasta nu a fost unsă? Şi care om, când intră în această viață la gimnazium, nu este uns cu untdelemn? Şi care lucrare are fie ornament fie frumusețe în afară de cazul în care este unsă și șlefuită?” (Theophilus of Antioch, Theophilus to Autolychus Book 1:12) (Theophilus din Antioch, Theophilus către Autolychus Cartea 1:12). Compară de asemenea Theological Dictionary of the New Testament, (Dicționar teologic al Noului Testament, n. tr.), ed. Kittell, despre aÓlei÷fw.
Lightfoot înregistrează următorul material referitor la ungerea medicală cu untdelemn din surse evreiești:
„R. Simeon, fiul lui Eleazar, i-a permis lui R. Meir să amestece vinul și untdelemnul, și să ungă bolnavii în Sabat. Şi el a fost o dată bolnav, și noi am căutat să îi facem astfel lui, dar el nu ne-a îngăduit.” [Talmudul Ierusalim În Berachoth, fol. 3, col. 1]
„O tradiție. Ungerea în Sabat este permisă. Dacă îl doare capul, sau dacă o eczemă vine peste el, el unge cu untdelemn.” [Idem În Maazar Sheni, fol. 53, col. 3]
„Dacă el este bolnav, sau o eczemă este pe capul său, el unge potrivit obiceiului.” [Talmud Babilon. În Joma, fol. 77, 2.]
Apoi Lightfoot comentează:
Ungerea cu untdelemn era o aplicație medicală obișnuită la bolnavi … Acum dacă noi luăm sfatul apostolului, ca referindu-se la această practică medicală, noi o putem interpreta, că el a vrut ca această administrare fizică să fie îmbunătățită spre cel mai bun avantaj; și anume, că în timp ce „ungerea cu untdelemn” era în mod obișnuit folosită pentru cei bolnavi, prin modul fizic – el a sfătuit că ei ar trebui să trimită prezbiterii bisericii să facă aceasta; nu că ungerea nu mai era în mâna lor, decât în mâna altora, referitor la lucrul în sine, căci aceasta încă era doar o aplicare fizică – dar că ei, cu aplicarea acestui medicament corporal, ei să poată de asemenea să se roage cu și pentru pacient, și să aplice medicamentul spiritual de mustrare și mângâiere către el. Ceea ce este în mare parte același lucru, precum dacă… o persoană bolnavă ar trimite după slujitor la luarea oricărui medicament, ca el să se poată ruga cu el, și să îl sfătuiască și să îl mângâie. … Apostolul, văzând că ungerea era un medicament obișnuit și bun … îi direcționeză … să ia prezbiterii, sau slujitorii din biserică, să vină la bonav, și să adauge, la ungerea medicală a lui, rugăciunile lor evlavioase și înflăcărate pentru el. (Pag. 316, The Whole Works of John Lightfoot, (Toate lucrările lui John Lightfoot, n. tr.) vol. 3, John Lightfoot, ed. John Rodgers Pitman. London: J. F. Dove, 1832.)
O căutare a Talmudurilor din Ierusalim și Babilon va oferi o dovadă în plus după modul arătăt de Lightfoot.
Un lucru foarte demn de atenție este faptul că folosirile înregistrate și recomandate ale untdelemnului pentru scopuri medicinale în Biblie sunt cele pentru care există un scop științific rațional (Luca 10:34; Isaia 1:6, etc.). Folosirile medical chestionabile sau dăunătoare care sunt amestecate în discuții precum cele ale lui Pliny nu sunt sunt recomandate în Biblie.
-TDR
Postat de Kent Brandenburg
NOTĂ: O mare parte a acestui document contine citări din limba greacă a diferitelor documente, care nu au putut fi reproduse în această pagină, autorul ei nu a oferit o sursă originală care poate fi urmărită pentru cei care sunt mai cunoscători ai textului grec.
