Este stropirea un mod adecvat de a Boteza?

de Caleb Colley, Ph.D.

În definițiile lor date termenului de “botez”, majoritatea dicționarelor includ stropirea (și turnarea) apei. Asemănător, multe persoane din lumea religioasă învață că “botezul” prin stropire este acceptabil și suficient, în timp ce alții sunt de altă părere. Din cauza acestor mesaje conflictuale, întrebările legate de stropire apar inevitabil. Ce înseamnă de fapt cuvântul “botez”? Include oare, prin definiție, stropitul? Răspuns la aceste întrebări au o legătură cu porunca lui Isus: “Duceți-vă și faceți ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh.” (Matei 28:19)

Cuvântul “botez” este tradus din cuvântul Grec baptisma, ce înseamnă a scufunda sau a înmuia (Thayer, 1958, p. 94; Arndt, Gingrich și Danker, 1979, p. 132). Scufundarea și stropitul sunt două lucrurile foarte diferite, iar limba Greacă ignoră acest lucru (Jackson, 2002a, p. 31). Formele cuvântului baptisma apar în diferite scrieri Grecești extrabiblice, unde poartă în mod constant sensul de a scufunda. Aristotel, Polybius, Plutarch, Strabo, Diodorus și Josephus au scris lucru ce au fost “scufundate” în apă, și au folosit forme ale cuvântului baptizo (Martin, 1991, pp. 208-210). În versiunea Greacă a Vechiului Testament, Septuagint, există un pasaj ce arată simplu distincția clară dintre conceptele stropitului și botezul. Levitic 4:17 spune: “Apoi preotul își înmoaie degetul în sânge, și începe să stropească cu el de șapte ori înaintea Domnului, în fața perdelei dinăuntru.” În acest verset, cuvântul tradus ca “botez” (sau “a înmuia”) este menționat în aceeași propoziție cu cuvântul tradus ca “a stropi”, astfel este clar din Vechiul Testament că stropitul nu este botez. Același lucru este adevărat și în Noul Testament. În Ioan 13:16, Isus “a înmuiat” (Grecescul bapto) o bucată de pâine și i-a dat-o mai departe lui Iuda. De fiecare dacă când “botezul” este menționat în Noul Testament, însemnă scufundare, niciodată stropire. De fapt, practica substituției stropitului în cazul botezului nu a apărut până în anul 253 (Thompson și Jackson, 1984, p. 11).

În ciuda faptul că cuvântul “botez” nu are nicio legătură cu stropitul, există câteva pasaje din Scriptură ce utilizează acest sens de câteva ori, fiind folosite de susținătorii metodei stropitului pentru a-și justifica cauza.

LEVITIC 14:15-16

Uneori cei ce apără practica stropitului pretind că trei dintre cele mai obișnuite și moderne moduri de a boteza (scufundarea, turnarea și stropirea cu apă) sunt toate autorizate de Levitic 14:15-16: “Preotul să ia untdelemn din log, și să toarne în palma mâinii stângi. Preotul să-și înmoaie degetul mâinii drepte în untdelemnul din palma mâinii stângi, și să stropească din untdelemn de șapte ori cu degetul înaintea Domnului.”

Vedeți că Levitic 14:15-16 a fost scris despre procesul purificării leproșilor după ce s-au tămăduit de boală. Acest proces de purificare a fost calea prin care leproșii tămăduiți au putut să se reintegreze în societatea Evreiască (Keli și Delitzsch, 1976, 1:385). Levitic 14:15-16 face parte din discuția din cel de-al doilea act al purificării leproșilor. Acest proces este similar cu cel descris în Levitic 8:23, atunci când Moise i-a hirotonisit pe Aaron și pe fiii săi ca preoți. Atât Levitic 14:15-16 cât și Levitic 8:23 nu au nicio legătură cu botezul din Noul Testament (ambele pasaje se adresează îndrumărilor legii Mosaice, nu cele Creștine – vezi Evrei 7:22-28; Galateni 3:21-29), și astfel nu pot fi folosite pentru a justifica stropirea ca un mod adecvat de botez.

ISAIA 52:15

Unii sunt de părere că din cauza faptului că acest pasaj menționează cuvântul “stropire”, actul stropirii trebuie să fie o substituție scripturală pentru botezul Noului Testament. Trebuie să evaluăm validitatea prin examinarea contextului din Isaia 52:15: “tot așa, va stropi El națiunile; înaintea Lui împărații vor închide gura, căci vor vedea ce nu li se mai istorisise, și vor auzi ce nu mai auziseră.” Acest verset este plasat într-o porțiune a Scripturii ce discută sacrificiul lui Hristos pentru păcatele lumii, astfel este clar că Cel ce va “stropi națiunile” este Domnul însuși.

Cuvântul “a stropi” din Isaia 52:15 este tradus din cuvântul Evreiesc nazah. De fiecare dată când nazah apare în Vechiul Testament, este tradus ca “stropire” (în versiunea Regelui James – vezi Exod 29:21; Levitic 5:9; Numere 8:7), însă unii școlari sunt de părere că o traducere mai bună a termenului nazah din acest exemplu este “surprindere” (Hailey, 1992, p. 435; Keil și Delitzsch, 1976, 7:308). Albert Banes (1950, 2:258) a observat că folosirea termenului “stropit” în acest context este fie o trimitere la stropire cu sânge din Vechiul Testament (și în mod figurat o legătură dintre acea stropire și sângele curs din Hristos pe cruce), sau stropirea ceremonială cu apă, ca simbol al purității și spălării (vezi Levitic 14:51; Evrei 9:19). Totuși, dacă nazah ar fi tradus ca “surprindere”, atunci ideea versetului s-ar schimba complet. Versetul ne-ar spune atunci că suferința lui Hristos avea să surprindă națiunile. Mulți acceptă acea interpretare din cauza declarației din versetul 15: “Împărații își vor închide gura.” Această interpretare indică că mulți aveau să fie șocați sau fără cuvinte atunci când Cuvântul devenea trup, murind drept sacrificiu pentru păcat, și înviat din morți (Hailey, 1992, p. 436; Jackson, 1991, p. 105). Indiferent care este traducerea corectă a cuvântului nazah din acest context, nu există nimic conținut în Isaia 52:15 ce are vreo legătură cu botezul din Noul Testament, astfel nu poate fi folosită pentru a justifica practica modernă a stropitului.

EZECHIEL 36:25

Cei ce sugerează că stropitul este o substituție legitimă pentru botez, apelează uneori la Ezechiel 36:25 în calitate de text dovadă. “Vă voi stropi cu apă curată, și veți fi curățiți; vă voi curăți de toate spurcăciunile voastre și de toți idolii voștri.” Acest verset, totuși, nu se află în același context ca botezul. Un studiu asupra Ezechiel 35 arată că limbajul folosit despre spălare este evident metaforic. Ar fi fost o metaforă bună pentru Ezechiel de a folosi legat de martorii săi, din cauza sistemului Mosaic de purificare. Pasajele din Vechiul Testament care folosesc acest tip de limbaj ca aici despre spălare, sunt eronate. De exemplu, Moise a scris în Exod 30:20: “Când vor intra în cortul întâlnirii, se vor spăla cu apa aceasta, ca să nu moară; și se vor spăla și când se vor apropia de altar, ca să facă slujba și ca să aducă Domnului jertfe arse de foc.” Exod 29:4 spune: “Să aduci apoi pe Aaron și pe fiii lui la ușa cortului întâlnirii, și să-i speli cu apă.” Numere 19:18 declară: “Un om curat să ia isop, și să-l înmoaie în apă; să stropească apoi cu el cortul, toate uneltele, oamenii care sunt acolo, pe cel ce s-a atins de oase omenești, sau de vreun om ucis, sau de vreun mort, sau de vreun mormânt.” Conceptul de stropire și spălare aparține pasajelor Vechiului Testament, însă în asemenea pasaje (ca și Ezechiel 36), botezul pentru salvare nu este luat în considerare. Ceea ce este de fapt observat în Ezechiel 36, în mod literar, este distrugerea unui dușman de-al Israelului, națiunea Edom, și la figurat, distrugerea viitoare a tuturor dușmanilor lui Dumnezeu (Jackson, 2002a, p. 31).

Observați Ezechiel 36:24: “Căci vă voi scoate dintre neamuri, vă voi strânge din toate țările, și vă voi aduce iarăși în țara voastră.” Apoi, imediat urmând versetul ce menționează stropirea prin apă, Dumnezeu a spus: “Vă voi dărui o nouă inimă și voi pune un nou spirit în voi; voi lua inima de piatră din trupul vostru și vă foi oferi o inimă nouă” (Ezechiel 36:26). Aceste două versete prezintă contextul din care mulți oameni religioși moderni au înlăturat Ezechiel 36:25 pentru a justifica stropitul. Dacă vom crede că Ezechiel scria despre o stropire propriu-zisă cu apă în acest verset, atunci trebuie să înțelegem de asemenea folosirea lui Ezechiel a termenului “inimă de piatră” în versetul 26 ca fiind propriu-zisă. Botezul din Noul Testament nu este luat în considerare în Ezechiel 36:25. Wayne Jackson a observat că mulți școlari denominaționali care apără practica stropitului ca pe o formă autentică de botez, nu apelează la Ezechiel 36:25, deoarece nu îi ajută cu nimic (2002a, p. 31). Substituția stropitului pentru adevăratul botez nu poate fi apărată, bazându-se doar pe Ezechiel 36:25.

FAPTELE APOSTOLILOR 2:41

Uneori, cei ce acceptă stropitul apelează la Faptele Apostolilor 2, în încercarea de a justifica poziția lor. Unii sugerează că cei doisprezece apostoli putea scufunda cel mult 3,000 de oameni pe zi (Acte 2:41 declară că “aproape trei mii de suflete” erau botezat în ziua Paștelui), astfel apostolii trebuie să-i fi stropit cu apă pe cei 3,000. Totuși, dacă fiecare botez dura aproape un minute, apostolii ar fi terminat treaba în patru ore (Jackson, 2002b, p.32). De asemenea, nimic din Noul Testament nu cere că apostolii trebuiau să îndeplinească toate botezurile singuri.

Totuși alții pretind că nu era destulă apă în Ierusalim pentru toate scufundările. Însă, există multe iazuri în Ierusalim, iar unele dintre acestea sunt destul de mari. Iazul Maicii era de aproape 132m pătrați și trei în adâncime. Iazul lui Siloam ocupa aproape 800m pătrați, și avea mai mult de trei în adâncime. Gihon-ul acoperă mai mult de trei hectare, și poate avea o adâncime de 20m; în plus, existau și alte surse de apă (McGarvey, 1881, p. 201). Fără niciun dubiu, în ziua Paștelui, credincioșii erau scufundați.

1 CORINTENI 10:2

Cei ce susțin substituția stropitului pentru botez uneori apelează la 1 Corinteni 10:2 pentru a-și justifica cauza. Pasajul declară că “toți au fost botezați în nor și în mare, pentru Moise;” – o referință directă la Exod 14:22. Botezul pentru Moise este în totalitate diferit de botezul pentru Hristos, însă unii care apără stropitul susțin că, din cauză că Pavel a numit trecerea Mării Roșii un “botez”, Israeliții au fost stropiți în timp ce treceau Marea Roșie. [Israeliții nu au fost cu siguranță scufundați în apă – oamenii au trecut pe pământ uscat (Evrei 11:29).] La ce s-a referit Pavel atunci când a scris că strămoșii noștri au fost “botezați pentru Moise”?

Sensul botezului din 1 Corinteni 10:2 este literar și figurat. Israeliții au fost botezați – în sensul că ei erau înconjurați de apă în mod literar, deși apa nu i-a atins. Acesta este sensul legitim al cuvântului “botez”. Atunci când trupul este îngropat într-un cimitir, de exemplu, trupul este “scufundat” în pământ (înconjurat de pământ), deși coșciugul oprește pământul de a atinge trupul. În același fel, copiii Israelului au fost scufundați în Marea Roșie. Pavel de asemenea a scris despre botez într-un sens figurat: copiii Israelului au fost “botezați” pentru Moise în sensul în care ei s-au devotat conducerii sale, conducerii lui Dumnezeu. G.G. Findlay a explicat astfel:

Norul, umbrind și conducând Israeliții de deasupra, și “marea” creând o cale pentru ei prin mijlocul său și înecând dușmanii în urma lor, erau semnele glorioase oferite “strămoșilor noștri” legate de salvarea lui Dumnezeu; împreună ei au format o regenerare purificatoare (Titus 3:5), inaugurând legământul național al vieții; în timp ce oferea o cale miraculoasă între apa de sus și jos, Israelul fiind născut prin statutul său Divin. Astfel “ei toți și-au primit botezul pentru Moise, intrând cu ajutorul său în legământul de frăție cu Dumnezeu; astfel Corintinienii au folosit același element simbolic pentru botezarea prin Hristos” (cf. Romani 6:3f., Galateni 3:27; n.d., p. 857).

Botezul prin Hristos nu este menționat de Exod 14:22, deși exemplul trecerii Mării Roșii umbrește în mod metaforic botezul lui Hristos, la fel ca arca lui Noe (1 Petru 3:20-21; vezi Lenski, 1937, p. 391). În Exod 14, copiii Israelului au trecut Marea Roși pentru a-și salva viețile fizice, nu pentru a-și salva sufletele eterne, iar “botezul” din Exod 14 a fost instituit de Moise cu mii de ani înainte de apariția botezului lui Hristos. Nu există nici o identificare a “modului” adecvat de botez în 1 Corinteni 10:2 sau Exod 14:22, astfel substituirea stropitului pentru botez nu poate fi justificată pe baza unuia dintre aceste pasaje.

EVREI 10:22

Acest verset este citat ca dovadă că mulți oameni ar trebui să fie stropiți pentru a fi salvați, însă o scurtă examinare a textului arată un alt sens. Evrei 10:22 spune: “să ne apropiem cu o inimă curată, cu credință deplină, cu inimile stropite și curățite de un cuget rău, și cu trupul spălat cu o apă curată.” Acest verset pare că își atrage sensul spiritual din legământul vechi al lui Dumnezeu cu Israelul. În timp perioadei legii Mosaice, marii preoți trebuiau să se spele înainte de a intra în Cel mai Sfânt Loc (vezi Levitic 16:3-4). Observați Evrei 10:19-21: “Astfel dar, fraților, fiindcă prin sângele lui Isus avem o intrare slobodă în Locul prea sfânt, pe calea cea nouă și vie, pe care ne-a deschis-o El, prin perdeaua dinăuntru, adică trupul Său: – și fiindcă avem un Mare preot pus peste casa lui Dumnezeu…” Aceste versete, și versetul 22, ambele tratează felul în care oamenii se apropiau de Dumnezeu, astfel mesajul din versetul 22 este clar: inimile noastre trebuie să fie adevărate. Ceea ce aparent face ca inimile noastre să fie adevărate, este “stropirea” inimilor noastre. Dacă inimile Creștinilor sunt “stropite”, “conștiința rea” este îndepărtată, iar acestea nu mai poartă vina păcatului. Conștiința rea este cea care nu obiectivizează răul (cf. Timotei 4:2). Robert Milligan a explicat acest lucru astfel:

Fiecare acțiune pe care o îndeplinim contrar voinței cunoscute a lui Dumnezeu, strică conștiința noastră și de asemenea apasă asupra acesteia; ambele fiind rele. Iar asta, atâta timp cât continuă, întrerupe serios uniunea, comuniunea și frăția noastră cu Dumnezeu. Copilul care suferă de o conștiință rea legat de un lucru ce a avut loc, voința tatălui său nu poate ajunge la el, atâta timp cât acel sentiment persistă. Însă atunci când se căiește de rău, confesează fapta greșită și se simte în totalitate asigurat că vina este iertată, atunci se produce schimbarea (1950, p. 281).

Scriitorul versetelor către Evrei a făcut o referire la botez, însă trebuie să observăm felul în care a făcut acest lucru. Versetul doi spune că inimile noastre sunt stropite de o conștiință rea, însă trupurile noastre sunt spălate prin apă pură. Stropirea este într-adevăr luată în considerare de Evrei 10:22, însă cititorul trebuie să observe cu grijă ceea ce reprezintă “stropirea” mai exact. În acest pasaj, scriitorul Evreu ilustrează nevoia de a avea inimile noastre stropite, evidențiind că sensul nu este unul literar, ci trebuie să fie înțeles la modul figurat sau metaforic. Singura porțiune a versetului ce se ocupă cu apa propriu-zisă este partea ce menționează o “spălare”. Ce este această spălare? Este aceeași “spălare a regenerării” ce este menționată în Tit 3:5 – botezul (Milligan, 1950, p. 282). Totuși, partea versetului ce se ocupă cu stropirea nu este aplicată părții din verset ce vorbește despre botez. Inimile Creștinilor sunt stropite la figurat cu sângele lui Hristos, însă trupurile lor sunt spălate (ei sunt îngropați în apă pentru iertarea păcatelor lor; vezi Fapte 22:16; Marcu 16:16). Practica modernă a stropitului ca un botez nu este autorizată de Evrei 10:22.

ADEVĂRATUL BOTEZ

Dacă “textele doveditoare” pentru metoda stropitului în calitate de substituție pentru botez nu dovedesc că stropitul este o formă de botez, atunci care este forma scripturală, autentică a botezului? Botezul pe care Isus l-a autorizat și poruncit este cu siguranță cel indicat de forma cuvântului Grecesc baptizo: scufundare. Cartea Faptelor Apostolilor conține mai multe relatări ale botezului, iar în fiecare caz, candidatul pentru botez a fost scufundat. De fiecare dată, acea scufundare a fost suficientă. (vezi Faptele Apostolilor 10:48; 16:31-33; 22:16).

REFERINȚE

Arndt, William, F.W. Gingrich, and Frederick W. Danker (1979), A Greek-English Lexicon of the New Testament and Other Early Christian Literature (Chicago, IL: University of Chicago Press), second edition revised.

Barnes, Albert (1950), Notes on the Old Testament: Isaiah (Grand Rapids, MI: Baker).
Findlay, G.G. (no date), The Expositor’s Greek Testament, ed. W. Robertson Nicoll (Grand Rapids, MI: Eerdmans).

Hailey, Homer (1992), A Commentary on Isaiah (Louisville, KY: Religious Supply).
Jackson, Wayne (1991), Isaiah: God’s Prophet of Doom and Deliverance (Abilene, TX: Quality).

Jackson, Wayne (2002a), “Did The Prophet Ezekiel Preview ‘Sprinkling’ As A Form of New Testament ‘Baptism’?,” Christian Courier, 38:31, January.

Jackson, Wayne (2002b), “Notes from the Margin of My Bible,” Christian Courier, 38:31, January.

Keil, C.F. and F. Delitzsch (1976a reprint), Commentary on the Old Testament (Grand Rapids, MI: Eerdmans).

Lenski, Robert C.H. (1937), The Interpretation of I and II Corinthians (Minneapolis, MN: Augsburg).

Martin, Luther W. (1991) “Translating Baptizo,” Firm Foundation, 106:208-210, July.

McGarvey, J.W. (1881), Lands of the Bible (Philadelphia, PA: Lippincott).

Milligan, Robert (1950), The New Testament Commentary: Epistle to the Hebrews (Nashville, TN: Gospel Advocate).

Thayer, J.H. (1958 reprint), A Greek-English Lexicon of the New Testament (Edinburgh: T. & T. Clark).

Thompson, Bert and Wayne Jackson (1984), “That ‘Loaded’ Questionnaire,” [On-line], URL: http://www.apologeticspress.org/articles/332.

Suntem bucuroși de a acorda permisiune pentru articolele din secțiunea “Doctrinal Matters” pentru a fi reproduse în totalitate, atâta timp cât următoarele reguli sunt respectate: (1) Apologetics Press trebuie să fie declarată ca publicator original; (2) Website-ul specific Apologetics Press trebuie să fie menționat; (3) numele autorului trebuie să rămână atașat materialelor; (4) orice referire, notă de subsol sau notă finală ce acompaniază articolul trebuie să fie inclusă împreună cu o reproducere scrisă a articolului; (5) alterările de orice fel sunt interzise (ex. fotografii, grafice, citate, etc. trebuie să fie reproduce exact cum apar în original); (6) serializarea materialului scris (conducerea unui articol în mai multe părți) este permisă, atâta timp cât întregul material este făcut valabil la final, fără editări, într-o perioadă de timp rezonabilă; (7) articolele, în întregime sau parțial, nu vor fi vândute sau incluse în diferite moduri de vănzare; și (8) articolele pot fi reproduse într-o formă electronică pentru a putea fi postat pe site-uri Web atâta timp cât nu sunt edicate sau alterate în comparație cu conținutul lor original, iar creditul este dat grupării Apologetics Press, inclusiv locația web de unde articolele au fost preluate.

Pentru catalog, mostre și informații viitoare, contactați:

Apologetics Press
230 Landmark Drive
Montgomery, Alabama 36117
USA
Telefon (334) 272-8558

http://www.apologeticspress.org