22:1-6 Iuda complotează cu liderii religioși
22:7-29 Cina cea de Taină
22:31-34 Negarea lui Isus de către Petru, prevestită
22:39-46 Muntele Măslinilor
22:47-53 Isus este predat liderilor religioși
22:54-62 Negarea lui Petru
22:63-71 Isus torturat și interogat
23:1-12 Isus în fața lui Pilat și Irod
23:13-25 Isus condamnat la moarte
23:26-56 Isus răstignit
24:1-12 Mormântul gol
24:13-35 Drumul spre Emaus
24:36-47 Final
Iuda complotează cu liderii religioși
22: 1 Se apropia sărbătoarea azimilor,
care se numește Paștele.
2 Preoții cei mai de seamă și cărturarii căutau
cum să-l ucidă, pentru că se temeau de popor.
- Atunci Iuda, care se numea Iscariotean, a venit la noi,
fiind din numărul celor doisprezece, a plecat,
4 și a stat de vorbă cu preoții cei mai de seamă și cu căpeteniile,
cum să li-l predea.
5 Ei s-au bucurat și au făcut legământ să-i dea bani.
6 Și el a consimțit,
și căuta prilej să li-l predea
fără tumult.
Cina cea de Taină
7 Apoi a venit ziua azimelor,
când trebuia să fie sacrificat Paștele.
- Și [a spus] lui Petru și [celorlalți]:
Mergeți și pregătiți ca să mâncăm Paștele.
9 Iar ei I-au zis: Unde vrei să pregătim?
- Și El le-a zis: “Unde trebuie să pregătim Paștele?
Iată, când veți intra în cetate,
un om vă va întâmpina, purtând un ulcior cu apă;
urmați-l în casa în care se duce.
- Și veți spune stăpânului casei
Învățătorul îți spune: “Unde este locuința”,
unde să mănânc Paștele cu ucenicii Mei?
- Și el vă va arăta o cameră mare de sus, mobilată:
acolo pregătiți.
- Și s-au dus și au găsit așa cum le spusese El:
și au pregătit paștele.
14 Și când a venit ceasul, S-a culcat,
și cei doisprezece apostoli cu El.
- Și le-a zis: “Și le-a zis
Cu dorință am dorit să mănânc acest Paște cu voi
înainte de a suferi:
[-v.16 ]
Zahn omite:
17 [ Și a primit un pahar și, după ce a mulțumit, a zis,
Luați aceasta și împărțiți-o între voi:
18 Căci vă spun că nu voi bea din rodul viței de vie,
până când va veni Împărăția lui Dumnezeu].
- Apoi a luat o pâine, a mulțumit și a frânt-o,
și le-a dat lor, zicând:,
Acesta este trupul Meu, care este dat pentru voi:
faceți aceasta spre pomenirea Mea.
20 Și tot așa și paharul, după cină, zicând: ,
Acest pahar este legământul [nou] în sângele Meu,
cel care se varsă pentru voi.
21 Dar, iată, mâna celui care mă trădează
este cu Mine pe masă.
22 Și Fiul Omului merge într-adevăr, așa cum a fost hotărât:
dar vai de omul prin care este trădat!
23 Și au început să se certe între ei,
care dintre ei era cel care avea să facă lucrul acesta.
- Și a fost și o ceartă între ei,
care dintre ei este socotit a fi mai mare.
- Și El le-a zis:
Împărații neamurilor au stăpânire asupra lor;
și cei care au autoritate asupra lor sunt numiți binefăcători.
26 Dar voi nu veți fi așa:
ci cel mai mare dintre voi, să fie ca cel mai mic;
și cel ce conduce, ca cel ce slujește.
27 Căci dacă este mai mare…
cel care stă la masă, sau cel care slujește?
nu este oare cel care stă culcat?
Dar Eu sunt în mijlocul vostru ca cel care slujește.
28 Voi sunteți cei care ați rămas cu Mine în ispitele Mele.
29 Și Eu vă rânduiesc vouă cum Mi-a rânduit Tatăl Meu,
O împărăție.
[ – v.30 ]
Negarea lui Isus de către Petru prevestită
- Și Domnul a zis:
Simon, Simon, iată, Satana te-a cerut,
ca să te cerne ca pe grâu:
32 Dar Eu m-am rugat pentru tine, ca să nu-ți lipsească credința:
și o dată te-ai întors,
să stabilești pe frații tăi.
- Și el I-a zis: “Doamne, sunt gata să merg cu Tine,
atât în temniță, cât și la moarte.
- Și el a zis:
Îți spun, Petru, că astăzi nu va cânta deloc cocoșul,
înainte ca să negi de trei ori că Mă cunoști.
[ -v.35;37]
Muntele Măslinilor
- Și, ieșind, a mers după obiceiul său
la muntele Măslinilor,
și ucenicii Lui L-au urmat și ei.
- Și, când a ajuns la locul acela, le-a zis
Rugați-vă să nu intrați în ispită.
- Și s-a despărțit de ei cam la o aruncătură de piatră,
a îngenuncheat și s-a rugat, zicând
42 Tată, dacă voiești, îndepărtează de la Mine paharul acesta:
dar să nu se facă voia Mea, ci a Ta.
43 Și i s-a arătat un înger din cer,
care l-a întărit.
44 Și, intrând în agonie, s-a rugat mai mult:
și sudoarea lui s-a făcut ca și cum ar fi fost
picături mari de sânge care cădeau pe pământ.
- Și când s-a sculat de la rugăciune, a venit la ucenicii Săi,
și i-a găsit dormind din cauza durerii,
De ce dormiți, sculați-vă și vă rugați?
ca să nu intrați în ispită.
Isus predat liderilor religioși
47 Și pe când vorbea El încă, iată o mulțime,
și cel numit Iuda, unul dintre cei doisprezece,
mergea înaintea lor,
și s-a apropiat de Isus ca să-L sărute.
48 Dar Isus i-a spus: nu, nu!
Iuda, cu o sărutare trădezi tu pe Fiul omului?
[ -v.49-51]
- Și Isus a zis preoților de seamă și căpeteniilor templului
și bătrânilor, care veniseră împotriva Lui,
Ați ieșit, ca împotriva unui tâlhar, cu săbii și cu bâte?
53 Când eram în fiecare zi cu voi în templu,
nu v-ați întins mâinile împotriva mea:
Dar acesta este ceasul vostru și puterea întunericului.
Negarea lui Petru
54 Atunci l-au prins și l-au dus,
și l-au dus în casa marelui preot.
Dar Petru îl urmărea de departe.
55 După ce au aprins un foc în mijlocul curții,
și au șezut împreună, Petru a șezut în mijlocul lor.
- Și o slujnică, văzându-l cum ședea spre lumină, l-a văzut,
s-a uitat cu stăruință la el și a zis
Și omul acesta era cu el.
57 Dar el s-a lepădat de el, zicând: Femeie, nu-l cunosc.
58 Și, după puțină vreme, o alta, văzându-l, a zis
Și tu ești unul dintre ei.
Și Petru a zis: Omule, nu sunt.
- Și după o vreme de aproape un ceas
un altul a afirmat cu încredere, spunând:,
Cu adevărat, și acesta era cu el, căci este galileean.
- Și Petru a zis: Omule, nu știu ce spui.
Și îndată, pe când încă vorbea el, a cântat cocoșul.
- Și Domnul s-a întors și s-a uitat la Petru.
Și Petru și-a adus aminte de cuvântul Domnului, cum îi spusese,
Înainte ca să cânte cocoșul, te vei lepăda de Mine de trei ori.
- Și Petru a ieșit afară și a plâns cu amar.
Isus torturat și interogat
- Și oamenii care îl țineau pe Isus Îl batjocoreau și Îl loveau în continuare.
64 Și, după ce L-au legat la ochi,
îl tot loveau peste față și îl întrebau, zicând
Propovăduiește, cine este cel care te-a lovit?
65 Și multe alte lucruri tot ziceau,
și îl ocărau.
66 Și îndată ce s-a făcut ziuă,
corpul bătrânilor din popor,
și preoții cei mai de seamă și cărturarii,
s-a adunat laolaltă,
și L-au dus în sfatul lor, zicând
67Dacă Tu ești Hristosul, spune-ne.
Și el le-a spus
Dacă vă voi spune, nu veți crede deloc:
68 Și dacă vă întreb și eu,
nu-mi veți răspunde, nici nu mă veți lăsa să plec.
69 De acum încolo, Fiul omului va sta așezat
la dreapta puterii lui Dumnezeu.
70 Și toți au zis: “Ești deci Tu Fiul lui Dumnezeu?
Și El le-a răspuns
Voi spuneți aceasta, pentru că Eu sunt.
- Și ei au zis: Ce nevoie mai avem de mărturie?
căci noi înșine am auzit din gura Lui.
Isus în fața lui Pilat și a lui Irod
23: 1. Și toată adunarea s-a sculat,
și L-au adus înaintea lui Pilat.
- Și au început să-L acuze, zicând:,
Am găsit pe acesta pervertindu-și națiunea,
și distrugând legea și pe profeți,
și interzicând să dea tribut Cezarului,
și îndepărtând femeile și copiii,
zicând că el însuși este Hristos rege.
- Și Pilat l-a întrebat: “Ești tu Regele iudeilor?
Iar el i-a răspuns: “Tu spui.
- Și Pilat a zis preoților cei mai de seamă și mulțimilor
Nu găsesc nici o vină în omul acesta.
- Și ei se grăbeau, zicând: “Nu-mi găsesc nici o vină,
El stârnește poporul,
învățând prin toată Iudeea,
după ce a început din Galileea până aici.
6 Dar când Pilat a auzit de Galileea,
a întrebat dacă omul acela este galileean.
- Și când a aflat că era din jurisdicția lui Irod
l-a trimis sus la Irod,
care era și el însuși la Ierusalim în acea vreme.
- Când Irod L-a văzut pe Isus, s-a bucurat foarte mult:
căci de mult timp dorea să-L vadă,
pentru că auzise multe lucruri despre El;
și spera să vadă vreun semn făcut de El.
- Și L-a întrebat în multe cuvinte;
dar el nu i-a răspuns nimic.
- Iar preoții cei mai de seamă și cărturarii stăteau cu vehemență să-l acuze.
- Și Irod, împreună cu ostașii săi, l-a pus la pământ,
își băteau joc de el, și-l îmbrăcau într-o haină superbă,
l-a trimis înapoi la Pilat.
- Pilat și Irod s-au împrietenit în aceeași zi:
căci mai înainte erau dușmani între ei.
Isus condamnat la moarte
13 Pilat a chemat laolaltă pe preoții cei mai de seamă
pe conducători și pe popor și le-a zis
14 Voi mi-ați adus pe Omul acesta ca pe unul care pervertește poporul:
și, iată, l-am cercetat înaintea voastră,
și n-am găsit în omul acesta nici o vină în ceea ce-i imputați voi:
15 Nici măcar Irod, căci eu v-am trimis la el;
și iată că nu a făcut nimic vrednic de moarte.
16 De aceea îl voi pedepsi și-l voi elibera.
17 (Acum, el fiind nevoit să le elibereze la fiecare sărbătoare unul).
18 Dar ei au strigat toți deodată, zicând
Lăsați-l pe omul acesta și eliberați-ne pe Baraba!
19 (unul care pentru o anumită insurecție făcută în cetate și pentru crimă,
fusese aruncat în închisoare).
20 Pilat le-a vorbit deci din nou, dorind să elibereze pe Isus.
21 Dar ei strigau, zicând: “Răstignește-L, răstignește-L!”.
22 Și el le-a zis a treia oară
De ce, ce rău a făcut omul acesta?
Nu am găsit în el nici un motiv de moarte:
De aceea îl voi pedepsi și îl voi lăsa să plece.
23 Dar ei urgiseau cu glasuri mari,
cerând ca el să fie răstignit.
Și glasurile lor și ale preoților de seamă au biruit.
- Și Pilat a dat sentință ca cererea lor să se împlinească.
- Și le-a dat drumul celui care, pentru insurecție și crimă
fusese aruncat în închisoare, pe care ei îl căutau;
dar pe Isus l-a predat după voia lor.
Isus răstignit
26 Și, pe când Îl duceau,
au pus mâna pe un anume Simon, un cirenian,
care ieșea din țară,
și i-au pus crucea, ca s-o poarte după Isus.
- Și L-a urmat o mare mulțime de popor,
și de femei, care și ele îl plângeau și îl jeleau.
28 Dar Isus, întorcându-se spre ei, a zis
Fiice ale Ierusalimului, nu plângeți pentru Mine,
ci plângeți pentru voi înșivă și pentru copiii voștri.
29 Căci, iată, vin zile în care se va spune
Ferice de cele sterpe și de pântecele care n-au născut!
și sânii care nu au supt.
30 Atunci vor începe să spună munților: “Cădeți peste noi!
și dealurilor: “Acoperiți-ne”.
31 Căci dacă vor face aceste lucruri în copacul verde,
ce se va face în cel uscat?
32 Și mai erau încă doi răufăcători,
conduși împreună cu el pentru a fi uciși.
- Și când au ajuns la locul care se numește Craniul,
acolo L-au răstignit pe El și pe răufăcători,
unul la dreapta, și celălalt la stânga.
Tată, iartă-le lor, căci nu știu ce fac.
- Și poporul stătea și privea.
Și conducătorii împreună cu ei Îl batjocoreau, zicând
Pe alții i-a salvat; să se salveze pe el însuși,
dacă acesta este Hristos, alesul lui Dumnezeu.
- Și soldații Îl batjocoreau și ei, venind la El,
și oferindu-I oțet, și zicând:,
37 Dacă ești împăratul iudeilor, salvează-te pe tine însuți.
38 Și s-a scris și o supranumire deasupra lui
cu litere grecești, latinești și ebraice,
ACESTA ESTE REGELE IUDEILOR.
39 Și unul dintre răufăcătorii care erau spânzurați a cârtit asupra lui, zicând
Dacă ești Hristos, mântuiește-te pe tine însuți și pe noi.
40 Dar celălalt, răspunzând, l-a mustrat, zicând
Nu te temi tu de Dumnezeu, pentru că ești în aceeași osândă?
41 Și noi, într-adevăr, cu dreptate, căci primim lucruri vrednice de faptele noastre:
dar omul acesta n-a făcut nimic rău.
- Și a zis lui Isus
Doamne, adu-Ți aminte de mine când vei veni în Împărăția Ta.
- Și Isus i-a zis
Adevărat îți spun că astăzi vei fi cu Mine.
- Și era pe la ceasul al șaselea,
și s-a făcut întuneric peste toată țara până la ceasul al nouălea.
45 Și soarele s-a întunecat,
și perdeaua sanctuarului s-a rupt pe la mijloc.
46 Și după ce a strigat cu glas tare, Isus a zis
Tată, în mâinile Tale Îmi încredințez duhul Meu:
și, după ce a spus aceasta, a murit.
47 Iar când centurionul a văzut ce se făcuse,
a slăvit pe Dumnezeu, zicând:,
Cu siguranță că omul acesta era neprihănit.
48 Și toată mulțimea care se aduna la această priveliște,
când au văzut ce se făcuse,
s-au întors lovindu-și piepturile.
49 Și toți cunoscuții lui,
și femeile care îl urmau din Galileea,
stăteau de departe, văzând aceste lucruri.
- Și iată că un om numit Iosif, care era sfătuitor,
un om bun și un om drept
51 ( nu consimțise la sfatul și la fapta lor;)
[un om] din Arimateea, o cetate a iudeilor:
care și el însuși aștepta Împărăția lui Dumnezeu:
52 Acesta s-a dus la Pilat și a cerut trupul lui Isus.
53 El l-a dat jos și l-a înfășurat într-o pânză de in,
și l-a pus într-un mormânt săpat în piatră,
în care nimeni nu fusese culcat vreodată.
- Era ziua pregătirii, și se făcea zi de Sabat.
- Și femeile care veniseră cu El din Galileea,
au mers după ele și au văzut mormântul și cum fusese pus trupul Lui.
56 Și s-au întors și au pregătit miresme și miruri.
Și în ziua de Sabat s-au odihnit după poruncă.
Mormântul gol
24: 1 Dar în prima [zi] a săptămânii, în zorii zilei,
au ajuns la mormânt,
aducând miresmele pe care le pregătiseră,
și altele cu ei.
2 Și au găsit piatra rostogolită de pe mormânt.
3 Au intrat înăuntru și nu au găsit trupul Domnului Isus.
4 Și s-a întâmplat că, în timp ce ei erau nedumeriți de aceasta,
iată că doi bărbați stăteau lângă ei în haine care străluceau.
- Și cum s-au speriat și s-au plecat cu fața la pământ,
ei le-au zis: “De ce căutați pe Cel ce trăiește printre morți?
6 El nu este aici, ci a înviat:
aduceți-vă aminte cum v-a vorbit când era încă în Galileea, zicând
7 Fiul Omului trebuie să fie dat în mâinile oamenilor păcătoși,
și să fie răstignit, iar a treia zi să învie.
8 Și ei și-au adus aminte de cuvintele lui,
9 și s-au întors de la mormânt,
și au povestit toate aceste lucruri celor unsprezece și tuturor celorlalți.
- Și au venit Maria Magdalena și Ioana,
și Maria, mama lui Iacov, și alte femei împreună cu ele,
care au povestit aceste lucruri apostolilor.
11 Și declarațiile lor păreau în ochii lor ca niște prostii,
și ei nu le-au crezut.
12 Dar Petru s-a sculat și a alergat la mormânt;
și, aplecându-se, a văzut bandajele de pânză așezate de la sine,
și a plecat, uimindu-se în sinea lui de ceea ce se întâmplase.
Drumul spre Emaus
- Și iată că doi dintre ei au plecat chiar în ziua aceea
spre un sat numit Emaus,
la o distanță de șaizeci de stadii de Ierusalim .
14 Și au vorbit împreună despre toate aceste lucruri
care se întâmplaseră.
15 Și s-a întâmplat că ,
în timp ce vorbeau și se întrebau împreună ,
Isus însuși s-a apropiat și a mers cu ei.
16 Dar ochii lor erau țintuiți ca să nu-L cunoască.
17 Și le-a zis: ,,Nu știu ce să fac,
Ce cuvinte sunt acestea pe care le schimbați între voi,
în timp ce umblați și sunteți triști la față?
- Și unul dintre ei, al cărui nume era Cleopa, a zis
răspunzând, I-a zis
Tu singur locuiești în Ierusalim și nu cunoști lucrurile
care se vor întâmpla acolo în aceste zile?
19 Și el le-a zis: “Ce lucruri?
Și ei i-au răspuns: “Ce se întâmplă?
Lucrurile despre Isus din Nazaret,
care a fost un profet puternic în faptă și în cuvânt
înaintea lui Dumnezeu și a întregului popor:
20 și cum preoții cei mai de seamă și conducătorii noștri
L-au predat la o condamnare la moarte,
și L-au răstignit.
21 Dar noi am sperat că el a fost,
cel care va răscumpăra pe Israel:
da, și pe lângă toate acestea, astăzi este a treia zi
de când s-au întâmplat aceste lucruri.
22 Da, și niște femei din ceata noastră ne-au uimit de asemenea,
care fuseseră devreme la mormânt;
23 și, cum nu I-au găsit trupul, au venit și au zis,
că au văzut și ele o vedenie a îngerilor,
care spuneau că era viu.
24 Și unii dintre cei care erau cu noi s-au dus la mormânt,
și au găsit că așa era, așa cum spuseseră femeile:
dar pe El nu L-au văzut.
25 Atunci le-a spus:
O, oameni nebuni și înceți la inimă ca să credeți
în tot ceea ce v-a spus El.
26 Oare nu era necesar ca Hristosul
să fi suferit aceste lucruri,
și să intre în gloria Sa?
[ – 27 ]
- Și s-au apropiat de sat,
spre care se îndreptau:
și a făcut ca și cum ar fi vrut să meargă mai departe.
29 Dar ei l-au constrâns, zicând:
Rămâi cu noi, căci este spre seară,
și ziua a apus.
Și a intrat să rămână cu ei.
30 Și s-a întâmplat că, pe când se odihnea cu ei,
a luat pâinea și a binecuvântat-o,
a frânt-o și le-a dat.
- Și li s-au deschis ochii și L-au recunoscut;
și a devenit invizibil pentru ei.
32 Și au zis unul către altul
Nu cumva inima noastră ardea în noi,
[-32c] în timp ce El vorbea cu noi pe drum?
- Și s-au sculat în același ceas și s-au întors la Ierusalim.
Și i-au găsit pe cei unsprezece adunați laolaltă,
și pe cei care erau cu ei, zicând,
34 Domnul a înviat cu adevărat și s-a arătat lui Simon.
- Și au povestit cele întâmplate pe drum,
și cum li s-a făcut El cunoscut
la frângerea pâinii.
Final
36 Și, pe când vorbeau ei aceste lucruri,
Isus însuși a stat în mijlocul lor,
și le-a spus
Pace vouă!
37 Dar ei erau îngroziți și înfricoșați,
și au crezut că au văzut o fantomă.
De ce vă tulburați?
și pentru ce se nasc gânduri în inimile voastre?
39 Priviți mâinile și picioarele Mele, că Eu sunt Eu însumi:
căci un duh nu are carne și oase, cum vedeți că am Eu.
[-40]
41 Și pe când ei încă nu credeau de bucurie și se mirau,
Aveți aici ceva de mâncat?
- Și ei i-au dat o bucată de pește fript,
și dintr-un fagure de miere.
- El a luat și a mâncat înaintea lor.
- Și le-a zis:
[ -45 ] Acestea sunt cuvintele pe care vi le-am spus, pe când eram încă cu voi,
46 că astfel era necesar ca Hristosul să sufere,
și să învieze din morți a treia zi:
47 Și că pocăința și iertarea păcatelor
să fie propovăduite în numele Lui printre toate națiunile.
