SUNT UN OM FERICIT!
TOATE POVERILE CARE MĂ APĂSAU, TOATĂ URA, MÂNDRIA ȘI DORINȚA DE A FI CINEVA AU CĂZUT.
Mă simțeam un om bătrân, chiar dacă aveam doar 20 de ani.
Nu aveam o imagine bună despre mine și căutam să atrag atenția în exterior, prin îmbrăcăminte și comportament.
Vali a absolvit Facultatea de Relații Economice Internaționale.
Valentin:
Am început facultatea cu dorințe și ambiții materialiste. Doream să devin un om de afaceri, să am mulți bani și să nu depind de nimeni. Caracterul meu puternic îmi spunea că pot să reușesc. Mă consideram un fel de spărgător de gheață și nu-mi era teamă. Eram sigur că voi ajunge sus.
Acum vreau să-L urmez pe Dumnezeu și să ascult de El. Sunt un om fericit și numai Dumnezeu a făcut asta în viața mea. Apoi vreau să le spun și altora despre Dumnezeu.
Reporter:
Nu sunt mulți oameni fericiți! Cum ai ajuns tu fericit?
Valentin:
În liceu mi-a plăcut muzica rock și eram rocker. Aveam păr mare, purtam lanțuri și blugi jerpeliți. Nu aveam o imagine prea bună despre mine și căutam să atrag atenția prin îmbrăcăminte și comportament.
Reporter:
Era o refulare a unor sentimente înăbușite, a unor complexe, sau chiar simțeai plăcere în stilul acela de viață?
Valentin:
Era și o plăcere, dar și o refulare a unor tensiuni. Voiam să fiu cineva, iar oamenii să mă admire. De aceea și doream să fiu un om de afaceri, iar alții să depindă de mine.
„Idolii” mei în muzica rock erau Slayer, Metallica și alții, dar mi-am dat seama că versurile care însoțesc muzica rock n-aduc pace sufletului, de aceea am renunțat să mai ascult formațiile care promovează astfel de versuri, pentru că nu fac bine deloc. Prefer să ascult muzică creștină, care aduce cu adevărat pace sufletului meu.
Reporter:
Ce simțeai când ascultai muzică rock?
Valentin:
Libertate. Părul mare, dai drumul la muzică, te urci pe motocicletă și te duci încotro vezi cu ochii. Voiam să fiu liber și asta însemna libertatea pentru mine. Credeam că sunt un om liber, până am cunoscut altceva și pe Altcineva…
Acum sunt liber să aleg între bine și rău, între Dumnezeu și păcat, între voia mea și voia lui Dumnezeu. Acum libertate înseamnă să fac ceea ce așteaptă El de la mine.
O mașină funcționează bine doar în condițiile pentru care a fost construită. La fel și noi, doar trăind o viață creștină, așa cum ne-a creat Dumnezeu, suntem fericiți și liberi.
Reporter:
Ce le-ai spune celor care apreciază muzica rock și caută în rock libertatea, împlinirea și satisfacția personală?
Valentin:
Dragii mei, există ceva mult mai bun și pot să vă spun că am gustat din aceasta. Ceea ce îmi plăcea mie înainte a fost amar, de aceea am renunțat și nu regret deloc.
Eu credeam în existența lui Dumnezeu și aveam o oarecare teamă față de El. Mergeam uneori la biserică și știam că Dumnezeu e undeva acolo sus, dar nu știam că pot să-L implic în viața mea și că El poate avea o influență decisivă în viața mea. Seara mă rugam „Înger, îngerașul meu” și „Tatăl nostru”.
Am început facultatea cu ambiții și dorințe materialiste, dar încet, încet, imoralitatea din cămine mi-a afectat viața.
În anul I de facultate mă simțeam deja foarte singur.
Mă simțeam un om bătrân, chiar dacă aveam doar 20 de ani. Nu doream să merg la chefuri, dar mergeam și încercam să mă distrez, însă ceva în inima mea nu era împlinit. Era bine când eram cu colegii, dar după aceea se termina. Mergeam ca să nu stau singur, dar nu mă împlinea.
Cel mai trist lucru s-a petrecut spre sfârșitul anului III de facultate, când relația cu fratele meu s-a stricat. Și el era student, stăteam în același cămin, pe același palier, dar am început să locuim în camere diferite.
Știam că nu este bine să-mi stric relația cu fratele meu, dar nu puteam să o repar. El ducea o altfel de viață; eu eram mai disciplinat, mai calculat cu banii, el fuma și îi plăcea să stea cu prietenii la o bere și să petreacă nopțile.
Era foarte trist pentru părinții mei când ajungeam acasă și mă întrebau ce mai face fratele meu, iar eu nu știam ce să le spun.
Reporter:
Din ce cauză ați ajuns la această ruptură?
Valentin:
Îl consideram pe fratele meu un „pierde-vară”. Eu eram un om foarte mândru și știam ce vreau. El nu știa ce vrea și mă enerva la culme. Își cheltuia repede banii și venea să-mi ceară mie. Îi spuneam că n-am, îl mințeam, iar el îmi adresa niște „adjective” drăgălașe.
Apoi prietena lui îl mințea în legătură cu o anumită problemă care mă privea și pe mine. Pentru mine era trist că el nu mă credea pe mine, ci credea minciuna ei.
Ura față de fratele meu și prietena lui a început să devină așa de mare încât nu puteam să dorm noaptea de ură.
Eram plin de furie. Îmi imaginam cum o prind pe prietena lui și o calc în picioare pe holul căminului; sau mă gândeam cum ajung eu bogat și el vine să-mi ceară bani…
Sufletul meu era inundat de o mare tristețe pentru că mă gândeam că vom fi ca doi străini și poate doar de sărbători ne vom da câte un telefon. Eram foarte trist.
„Spărgătorul de gheață”, cum mă consideram la început, s-a lovit de un iceberg și n-am putut să merg mai departe, n-am mai știut ce să fac. Aceasta a fost criza care m-a făcut să strig către Dumnezeu.
Atunci am citit ceva care m-a surprins: „Problemele se rezolvă cu dragoste, nu cu ură!”. Așa că am început să mă rog: „Doamne, ajută-l pe fratele meu să scape de fata asta și pe ea ajut-o să nu mai mintă”.
Am început să mă rog tot mai des și prima minune din viața mea a fost să văd cum această ură adâncă a început să se transforme în dragoste.
Înainte am încercat prin voința mea să-mi spun: „Nu e bine să-l urăsc pe fratele meu”, dar n-am putut. Însă atunci când m-am rugat lui Dumnezeu, pur și simplu am văzut cum ura mi se schimbă în dragoste.
Reporter:
De ce te-ai rugat? Știai despre puterea rugăciunii?
Valentin:
Înainte să încep să mă rog și înainte de toată această transformare din viața mea, doi tineri de la organizația Alege Viața mi-au vorbit despre Dumnezeu. Mi-au spus ce înseamnă să ai o relație personală cu Dumnezeu – o idee pe care n- am mai auzit-o. Ei m-au întrebat: „Ai vrea să te rogi și să-I deschizi ușa vieții tale lui Isus Cristos, ca El să vină în viața ta?”, iar eu am răspuns: „Da”.
M-am rugat atunci cu ei și după câteva luni am început să mă rog pentru criza din relația cu fratele meu. Tonul vocii mele a început să se schimbe când fratele meu venea să-mi ceară ceva și chiar el spunea că m-am schimbat.
Am început să caut Lumina, să umblu mai mult după valori ca bunătate și dragoste. Vedeam că dragostea mă face să am pace și să nu mai fiu așa de zbuciumat.
Acei tineri studiau în mod regulat Biblia. Am început și eu să citesc Biblia. A fost o schimbare extraordinară!
TOATĂ VIAȚA MEA A ÎNCEPUT SĂ CAPETE UN ROST, să funcționeze, să aibă armonie, să prindă gust și culoare. Dintr-o dată m-am simțit mai tânăr.
Toate poverile care mă apăsau, toată ura, mândria și dorința de a fi cineva au început să cadă.
Reporter:
Domnul Isus Cristos spune: „Trebuie să vă nașteți din nou! […] Dacă nu se naște cineva din apă și din Duh, nu poate să intre în Împărăția lui Dumnezeu”.
Valentin:
Da, asta s-a întâmplat cu mine: am devenit o persoană nouă și am început să merg pe un drum pe care nu mai umblasem niciodată. Totul a început să capete armonie.
Fratele meu a devenit și el un copil al lui Dumnezeu, iar prietena lui și-a recunoscut greșelile și s-au despărțit.
Reporter:
Prin efortul tău ai dobândit bunătatea și dragostea?
Valentin:
Nu, nici vorbă. Am încercat asta prin voința mea, și cu toate că sunt un om cu voință puternică, n-am putut… A fost doar harul lui Dumnezeu. Numai El poate da dragoste, pentru că El este dragoste. Doar El a putut să înlocuiască în inima mea ura cu dragostea. Eu singur n-am putut.
Reporter:
Ce versete din Biblie ți-au vorbit ție personal?
Valentin:
Evanghelia după Ioan mi-a plăcut mult și chiar i-aș îndemna pe cei care vor să citească Biblia, să înceapă cu Ioan.
Este extraordinar și pur și simplu merge direct la inimă. Citez din Evanghelia după Ioan:
„Tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, Le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu”.
Un alt text descrie cum vine Nicodim la Isus și Îi spune: „Învățătorule, știm că ești un Învățător venit de la Dumnezeu, căci nimeni nu poate face semnele pe care le faci Tu dacă nu este Dumnezeu cu el.
Drept răspuns, Isus i-a zis: ‘Adevărat, adevărat îți spun că dacă un om nu se naște din nou, nu poate vedea Împărăția lui Dumnezeu’.
Nicodim i-a zis: ‘Cum se poate naște un om bătrân? Poate el să intre a doua oară în pântecele maicii sale și să se nască?’. Isus i-a răspuns: ‘Adevărat, adevărat îți spun că dacă nu se naște cineva din apă și din Duh, nu poate să intre în
Împărăția lui Dumnezeu’ ”.
Un alt verset, din care am înțeles ce înseamnă adevărata libertate, este Ioan 8:32: „Veți cunoaște adevărul și adevărul vă va face slobozi”. Am gustat adevărata libertate, cunoscându-L pe Cristos – Adevărul lui Dumnezeu.
Libertatea adevărată vine din interior, din inimă, ca un izvor de apă care susură și curge curat. Așa este Cristos și Cuvântul Lui – izvorăște din inima ta și se revarsă spre alții.
Reporter:
După ce ai hotărât să-L urmezi pe Dumnezeu, cu siguranță au fost lucruri la care ai renunțat. Ce ai pus în loc?
Valentin:
Credeam că dacă mă întorc la Dumnezeu, viața mea va fi terminată. Nu voi mai putea să mă distrez, va trebui să mă îmbrac într-un fel anume și să mă izolez de ceilalți. Credeam că a trăi conform Bibliei este imposibil în societatea noastră și mi-a fost teamă.
Dar cu cât m-am apropiat de Dumnezeu, cu atât am devenit mai liber, mai bucuros și mai vesel, însă este o bucurie și o veselie curată si frumoasă.
Am descoperit că există și altfel de distracție, un mod curat de a te distra. Înainte am căutat să mă distrez cu ajutorul băuturii și cu altele… Teama mea că apropiindu-mă de Dumnezeu viața mea va fi tristă, a dispărut, pentru că acum sunt, de fapt, cu adevărat fericit și împlinit.
Reporter:
Am văzut undeva o imagine cu un omuleț mic în mijlocul unei jungle, iar din pomii din junglă ieșeau tot felul de capete hidoase de monștri cu dinți mari, cu gurile deschise, care îl atacau pe acel omuleț micuț, încercând să-l mănânce.
Probabil că așa te-ai simțit și tu când ai luat viața în piept. Ai ales calea spre Dumnezeu, să-ți dedici viața lui Dumnezeu, ca un fel de fugă din fața grozăviei „junglei” din jur, în care tu voiai să devii un om „mare”?
Valentin:
Nu, deoarece caracterul meu puternic îmi spunea că pot să rezist. N-am fost un om slab, care spune: „Eu nu pot reuși în viață, așa că mă abandonez în brațele lui Dumnezeu”. Sau să fiu într-o depresie și să spun: „Vai ce viața am!”. Nu! Pur și simplu mi-am dat seama că nu pot rezolva unele situații prin voință sau prin eforturi personale.
Asta m-a făcut să-L caut pe Dumnezeu și cunoscându-L pe El sunt fericit și împlinit. Pentru că așa suntem creați – SĂ AVEM O RELAȚIE PERSONALĂ CU DUMNEZEU, iar până nu-L cunoaștem pe El, sufletul nostru nu-și găsește liniștea și împlinirea.
Reporter:
Ai fost dezamăgit de viața pe care ai dus-o înainte?
Valentin:
Da. În facultate credeam că un mediu de afaceri te împlinește pentru că ai de-a face cu oameni „de clasă”. Privind clădirile de sticlă și oțel, mașinile cu reclame frumos colorate și firme luminoase care se aprind noaptea, totul părea frumos din afară. Dar când am ajuns în spatele acestor clădiri de sticlă și oțel, care lucesc în soare, și în spatele acestor lucruri frumos colorate, mi-am dat seama că acolo sunt oameni și că problema se află în oameni, iar problema este PĂCATUL.
Mi-am dat seama că oamenii sunt cei care au nevoie să fie schimbați, pentru că oricât s-ar înconjura de lucruri frumoase, care arată bine pe exterior, atâta timp cât în ei nu se petrece o SCHIMBARE, totul este degeaba.
M-au ajutat mult noii mei prieteni, iar caracterul meu a început să se dezvolte pe o temelie nouă și solidă.
Reporter:
Ai intrat într-un alt fel de „afacere” – „afacerea” lui Dumnezeu. Planul lui Dumnezeu sau finalul acestei „afaceri” este să îi scape pe oameni de iad și să-i ducă în Împărăția Fiului dragostei Sale. Oamenii își aleg singuri iadul sau raiul.
Valentin:
Înainte mă gândeam să încep o afacere. Azi mă gândesc: „Acum am într-adevăr cea mai tare ofertă pe care pot să le-o prezint oamenilor. Și în plus, este pe gratis”. Pentru că darul lui Dumnezeu – Isus Cristos – se primește gratis și numai cine dorește Îl poate avea.
M-am gândit tot în termeni economici: „Ce ‘afacere’ interesantă: Îi dau lui Dumnezeu tot ce este urât, toate păcatele mele, iar El îmi dă în schimb dragoste, bunătate, credincioșie și pace. Extraordinar”.
Mă bucur că ceea ce fac eu acum are un mare impact. Mă uit în urma mea și văd vieți transformate, iar asta mă împlinește și mă bucură. Văd că și alți oameni pot să-L cunoască pe Dumnezeu și să aibă o viață transformată, ca și mine.
Știu bine că nu o religie anume mă salvează, ci numai credința în Isus Cristos. Și știu că atunci când oamenii vor sta înaintea lui Dumnezeu, la judecată, nu o să-i întrebe din ce religie au făcut parte și nici nu o să le spună: „A, tu ai fost din religia aceasta! Vino în Împărăția Mea!”.
Știu sigur că numai credința în Isus Cristos te poate mântui și te poate salva. Numai o relație personală cu Dumnezeu, devenind copilul lui Dumnezeu, poate într-adevăr să te ducă în Împărăția Tatălui nostru ceresc.
După ce L-am cunoscut pe Dumnezeu, am înțeles cu adevărat rugăciunea „Tatăl nostru”. Eu sunt copilul Lui aici pe pământ și Mă rog Lui ca unui tată. Stau de vorbă cu Tatăl meu din ceruri și este o relație extraordinară.
Reporter:
La final, ce gând ai pentru cititori?
Valentin:
Vă spun din toată inima mea să nu vă fie teamă să vă apropiați de Dumnezeu! Poate credeți că viața voastră va fi gri și veți pierde fericirea, dar nu este adevărat.
Pot să spun asta din perspectiva unui om care s-a temut să se apropie de Dumnezeu și care a crezut că prin Dumnezeu nu poți avea o viață împlinită și fericită. Deci, nu vă fie teamă să vă apropiați de Dumnezeu.
În cartea Proverbe, în Biblie, scrie: „Cine cugetă la Cuvântul Domnului găsește fericirea și cine se încrede în Domnul este fericit.[…] Fiule, dă-mi inima ta și să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele”.
Reporter:
Vali, ești un om fericit?
Valentin:
Da, și pot să le spun și celor care citesc aceste rânduri că sunt fericit, dar nu prin ceea ce oferă această lume, ci prin Isus Cristos. El este cel care mi-a dat fericirea. DA, SUNT UN OM FERICIT!
Reporter:
Dumnezeu este susținătorul, sursa, generatorul și dătătorul vieții, al fericirii și al împlinirii, iar sufletul nostru nu- și va găsi odihna până nu se va odihni în Dumnezeu, acolo unde vom găsi fericirea eternă.
