CUVÂNT ÎNAINTE LA VOLUMUL III
Conformare sau transformare?
Între acești poli oscilează experiența spirituală a multora dintre noi. Dacă optăm pentru conformare, vom sfârși prin a îmbrățișa o religie, iar viața creștină va fi un șir de ritualuri obositoare și înșelătoare. Dacă, însă, tânjim după transformare, care să ducă la dezbrăcarea de omul vechi și îmbrăcarea cu omul nou, ea va fi posibilă doar în baza unei RELAȚII PERSONALE cu Domnul Isus Cristos. Doar o relație personală și vie cu El va face posibilă modelarea chipului Lui în noi.
Nici unul dintre noi nu ne naștem și nu ne pomenim în această relație, ci TREBUIE S-O ALEGEM. Dar oare de ce sunt așa mulți cei care refuză s-o facă? De ce sunt așa mulți cei care resping chemarea lui Cristos?
Isus spune: „Veniți la Mine, toți cei trudiți și împovărați, și Eu vă voi da odihnă” (Matei 11:28). Oare care dintre muritori nu se încadrează în categoria celor amintiți de Isus? După cum afirma Sf. Augustin, sufletele noastre neliniștite, făcute după chipul lui Dumnezeu, nu se vor odihni decât în El.
Dacă te numeri printre cei care refuză să accepte că sufletul lor este trudit și împovărat, întreabă-te ce semnificație au zbaterile și căutările din viața ta: muzica, alcoolul, narcoticele de orice fel, destrăbălările și dezmățul? Oare toate acestea nu sunt o căutare a odihnei, a împlinirii și a fericirii? Să fie oare toate acestea un surogat cu care încercăm să umplem golul după Dumnezeu din sufletele noastre?
Setea după adevărata viață se trezește în noi în preajma unor oameni cu VIEȚI TRANSFORMATE, ca și cei pe care îi veți întâlni pe paginile volumului de față. Atenție, însă! Pentru a gusta din experiența lor, trebuie să pornim noi înșine pe drumul pe care au pornit și ei prin credință.
Sfântul apostol Pavel spune despre credință că vine în urma auzirii Cuvântului lui Dumnezeu și ea se va hrăni doar din Cuvântul lui Dumnezeu. Și tot el afirmă că și noi putem fi parte a acestui proces de transformare a vieților altora, dacă vom croi cărări drepte cu picioarele noastre, pentru ca aceia care șchiopătează să nu se abată din cale, ci să fie mai degrabă vindecați.
Pentru ca altul să ajungă să creadă, noi trebuie să ne trăim și să ne mărturisim credința: „Dar cum vor chema pe Acela în care n-au crezut? Și cum vor crede în Acela despre care n-au auzit? Și cum vor auzi despre El fără propovăduitor?”. Acest propovăduitor cu fapta și cu vorba poți fi și tu, pot fi și eu. Prin harul lui Dumnezeu și prin puterea Duhului Sfânt, gesturi mici pot avea implicații uriașe în mântuirea cuiva și în transformarea vieții sale.
Pastor Beniamin Fărăgău
