Al Doilea Conciliu Ecumenic – Constantinople, 381 A.D.

Primul Conciliu de la Constantinopole – În anul 380 împăratul Gratian şi Teodosius I s-au decis să convoace acest conciliu pentru a-i contracara pe Ariani, precum şi să judece cazul lui Maximus Cinicul, episcop de Constantinopole. Conciliul s-a întâlnit în următorul mai. 150 de episcopi au participat, toţi dintre ei ortodocşi răsăriteni, din moment ce partida Pneumatomachi plecase de la început. (courtesy of www.piar.hu)

Conciliul de la Constantinopole – Un Sinod Răsăritean de 150 de episcopi s-au întâlnit în Constantinopole, ‚noua Romă’, din mai până în iulie 9, 381. original, erau 186, dar 36, care tindeau spre erezie, au plecat la scurt timp după deschiderea sesiunii. Cei 150 ‚părinţi sfinţi’ au venit din eparhiile civile ale jumătăţii răsăritene a Imperiului Roman – aceia din Răsărit, Pont, Asia şi Thrace – precum şi din Egipt şi Constantinopole. Mai târziu acest Sinod avea să fie recunoscut în Răsărit şi Apus drept Conciliul Ecumenic, al Doilea de acest fel, urmându-l pe cel din Nicea din 325. (courtesy of trushare.com)

Primul Conciliu General de la Constantinopole, 381 – Al doilea Conciliu General al Bisericii, care s-a întâlnit la Constantinopole în anul 381, a fost convocat în principal ca o solemnă demonstrare a loialităţii neclintite a episcopilor răsăriteni faţă de credinţa exprimată la Nicea, o demonstraţie că biserica Răsăritului nu a trecut niciodată la Arianism, că Arianii nu erau decât o partidă eretică – nu au fost niciodată ceva mai mult, în ciuda puterii lor – şi acum fuseseră discreditaţi. (courtesy of www.freivald.org)

Apollinarianismul – Informaţii generale – Apollinarianismul a fost o explicaţie a secolului al 4lea despre natura lui Isus Hristos care a fost respinsă de biserica creştină. Autorul său, Apollinaris din Laodicea (310-90), încercând să ajungă la o formulă care să explice cum putea Isus să fie atât uman cât şi divin, a învăţat că fiinţele umane erau compuse din trup, suflet şi duh, şi că în Isus spiritul uman era înlocuit de Logosul, sau a doua persoană a Trinităţii. (courtesy of mb-soft.com)

Stăpânirea ortodoxă a Muntelui Sion – Ca rezultat al procedeelor Primului Conciliul de la Constantinopole, ţinut în 381, împăratul roman Teodosius I a ordonat predarea imediată a tuturor bisericilor către episcopii ortodocşi greco-romani. El a enunţat edictul său pe 30 iulie 381, autorizând preluarea sinagogilor iudeo-creştine şi prin urmare sfârşind orice acomodare a Iudeo-Creştinismului. Cu acest act perioada Marii Separări (135-381 d. Hr.) a ajuns la un final. (courtesy of www.bibarch.com)

Duhul în Trinitate – Modelul întreit al vorbirii despre Dumnezeu a existat de la creştinii cei mai timpurii şi Noul Testament pe care l-au făcut ei: Matei 28:19 (Marea Comisie); Galateni 3:11-14, 1 Petru 1:2. În aceste pagini modelul întreit nu a fost necesitat de context, şi nu avea nevoie să fie explicat sau „vândut” cititorului. Astfel, despre ele se spune în acest fel însăşi de la începutul Bisericii. Cu toate acestea din multele feluri în care este spus acesta, este de asemenea clar că nu aveau nici o înţelegere specifică a ceea ce se înţelegea prin ea. Deducea aceasta trei Dumnezei? (courtesy of www.spirithome.com)

Grigore din Nyssa – DESPRE DUHUL SFÂNT ÎMPOTRIVA URMAŞILOR LUI MACEDONIUS. (courtesy of http://divinity.lib.vanderbilt.edu)

Print Friendly, PDF & Email