“Kenosis” este derivat din cuvântul grecesc “kenoo” care înseamnă “a goli.” Este folosit în Fil. 2:7. Textul din Fil. 2:5-8 se cuvine menţionat aici.
“Să aveţi în voi gândul acesta, care era şi în Hristos Isus, 6El, măcar că avea chipul lui Dumnezeu, totuşi n-a crezut ca un lucru de apucat să fie deopotrivă cu Dumnezeu, 7ci S-a dezbrăcat pe sine însuşi şi a luat un chip de rob, făcându-Se asemenea oamenilor. 8La înfăţişare a fost găsit ca un om, S-a smerit şi S-a făcut ascultător până la moarte, şi încă moarte de cruce.” (Fil. 2:5-8).
Teoria kenotică stabileşte că Isus a renunţat la unele din atributele sale divine cât timp a fost om aici, pe pământ. Aceste atribute erau omniscienţa, omniprezenţa şi omnipotenţa. Hristos a făcut acest lucru voluntar astfel încât să fie aidoma unui om pentru a împlini lucrarea de mântuire. Această opinie a fost prima oară expusă la sfârşitul anilor 1800 în Germania de către Gottfried Thomasius (1802-1875), un teolog lutheran.
Fil. 2:5-8 nu ne învaţă că Isus a renunţat la vreunul din atributele Sale divine odată ce nu spune nimic despre aceste atribute. Mai degrabă se vorbeşte despre smerenia Sa care l-a condus, conform voinţei Tatălui, la părăsirea stării Sale maiestuoase din ceruri pentru a intra în umila poziţie a firii umane.
Acolo este, însă, o problemă pe care ortodoxia trebuie să o abordeze, anume că teoria kenotică pare să se exprime mai bine. Luaţi Marcu 13:32 de exemplu. Acolo, Isus spune, “Cât despre ziua aceea, sau ceasul acela, nu ştie nimeni, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl.” Dacă Isus ştia toate lucrurile, ca fiind implicat în natura Sa divină, atunci cum de nu ştia ziua sau ora propriei Sale reveniri. Răspunsul este că Isus a aderat la limitările omenescului şi în mod voluntar nu şi-a exercitat atributul său de atotştiutor. El rămânea divin, dar s-a strămutat şi a trăit în întregime ca om.
Teoria kenotică este o doctrină periculoasă pentru că dacă ar fi fost adevărată atunci ar însemna că Isus nu a fost pe deplin divin. Dacă Isus nu a fost în întregime divin, atunci lucrarea Sa de ispăşire nu ar fi suficientă pentru a ispăşi păcatele lumii.
Doctrina corectă este cea a Uniunii hipostatice, anume că Isus este deopotrivă şi în întregime Dumnezeu şi în întregime om (Col. 2:9) şi nu a renunţat la vreun atribut divin în timpul cât a fost pe pământ.
(courtesy of www.carm.org)
ARTICOLE ADIŢIONALE LA SUBIECT:
KENOSIS – Informaţii generale – de Theodor H Gaster a subliniat două momente de bază în ritualuri. Mai întâi se referă la ritualurile de Kenosis, sau golire; apoi, la ritualurile de Plerosis, sau umplere. Ritualurile de Kenosis înfăţişează golirea sensului timpului când el se apropie de sfârşitul unui ciclu. Estomparea timpului în acest moment produce efecte nocive şi profanatoare, astfel că răspunsul adecvat este o formă ascetică de comportament însoţită de austeritate. În ritualurile de Plerosis, umplerea timpului sau reînceperea unui nou timp, dramele excesului şi suprasaturaţiei de putere sunt înfăţişate în ritualuri. Roluri dramatice specifice în aceste ritualuri imită puterea zeităţilor în reînnoirea timpului cosmosului. (courtesy of mb-soft.com)
KENOSIS – Enciclopedia catolică – Un termen care provine din discuţia cu privire la sensul real al vrs. Filipeni 2:6 şi în continuare : “El, măcar ca avea chipul lui Dumnezeu, totuşi n-a crezut ca un lucru de apucat să fie deopotrivă cu Dumnezeu, ci s-a dezbrăcat [ekenosen] pe sine însuşi şi a luat chip de rob, făcându-Se asemenea oamenilor. La înfăţişare a fost găsit ca un om.” (courtesy of www.newadvent.org)
KENOSIS – De la Wikipedia, enciclopedia liberă – Kenosis este un cuvânt grecesc pentru golire, folosit ca termen teologic. Fiind un cuvânt grecesc vechi, κένωσις kénōsis înseamnă o “golire”, de la κενός kenós “gol”. (courtesy of en.wikipedia.org)
Kenosis – Hristos “s-a dezbrăcat de Sine” (Filipeni 2:7) – Nu este neobişnuit să auzi crainici de radio şi televiziune, pastori şi dascăli propovăduind că Isus “s-a dezgolit de divinitatea Lui”1 sau dumnezeirea Lui, 2 sau că El a “abandonat o poziţie suverană.”3 S-a mai spus şi că, “Când a părăsit raiul şi a venit pe acest pământ, El a renunţat de bunăvoie la folosirea atributelor Sale divine.” 4 S-a mai scris şi: “Isus şi-a restrâns folosinţa acestor însuşiri divine atunci când a luat formă de om.”. (courtesy of kenosis.info)
Doctrina kenotică – de Robert R. McLaughlin. “Kenosis” derivă din cuvântul grecesc “KENOO” care înseamnă a goli pe cineva ori a lua cuiva o funcţie adecvată, Phi 2:7a. (courtesy of www.gbible.org)
