Omiletica: Ce sa faci si ce sa nu faci

Ce să faci

  • În fiecare învățătură, ar trebui să vorbești atât în calitate de împreună-cursant/păcătos și ca un profet. Într-un fel, ar trebui să comunici că ai multe de învățat și ai un drum lung de mers în umblarea ta cu Dumnezeu. Acest lucru îi ajută pe oameni să se identifice cu tine și este un mod de a comunica harul lui Dumnezeu. Dar după ce ai făcut acest lucru, tu ai de asemenea nevoie să proclami cu îndrăzneală Cuvântul lui Dumnezeu și să îi chemi pe oameni (ca purtător de cuvânt al lui Dumnezeu) pentru a răspunde la acesta. Utilizarea de către tine a pronumelor personale este importantă în realizarea acestui echilibru. “Noi” și “eu” sunt de obicei adecvate în a vorbi ca un împreună-cursant. “Voi” este adesea cel mai adecvat, în a vorbi ca purtător de cuvânt al lui Dumnezeu. De asemenea, ar trebui să vorbești în mod normal, ca un împreună-cursant înainte de a vorbi ca un profet.
  • Fiecare învățătură ar trebui să includă atât puncte indicative cât și imperative. Învățăturile numai indicative tind să fie teoretice și le lipsește energia. Învățăturile numai imperative tind să fie legaliste deoarece acestea nu sunt suficient înrădăcinate în partea lui Dumnezeu. În cazul în care pasajul tău conține numai indicative sau imperative, va trebui să furnizezi partea complementară, fie pur și simplu prin a explica aceasta fie prin a lectura un alt pasaj.
  • Fii sensibil la non-creștini și la oamenii noi veniți. Păstrează-i în minte în toată pregătirea ta în primul rând în termenii și exemplele pe care le folosești. Acest lucru nu înseamnă că nu poți vorbi despre adevărurile sau probleme care țin în principal de creștini, aceasta înseamnă că ar trebui să fii ușor de înțeles și relevant pentru oamenii noi în felul de comunicare al ideilor tale.
  • Anticipă calificările care trebuie să fie făcute în învățătura ta. Calificările alcătuite dintr-o propoziție sunt deseori necesare atunci când se face un punct forte. De obicei, cel mai bine este de a face mai întâi punctul forte și apoi să îl califici, mai degrabă decât vice-versa. Ferește-te de supra-calificare, care diluează impactul ( “moartea printr-o mie de calificări”).
  • Dacă îți pierzi firul gândirii în timpul unei predări, de obicei este mai bine să mergi la următorul punct, în loc să mergi înapoi.
  • Anticipează obiecții comune seculare, verbalizează-le și răspunde la ele. Acestea fac antiteze bune. (De exemplu: “victimologia” versus Romani 8:28; 1 Corinteni 10:13; Geneza 50:20)
  • Folosește aplicații personale. Aceasta proiectează căldură și atrage oamenii înăuntru. Dar ai grijă să nu le utilizezi exclusiv sau chiar predominant, deoarece predarea ta va deveni concentrată pe sine. Amestecă aplicațiile personale cu ilustrații, antiteze contemporane, etc.
  • Folosește ilustrații bune, în special pentru punctele abstracte. Dacă nu poți veni cu o ilustrație eficace originală, utilizează una care este dovedită.
  • Ai dreptul să utilizezi termeni tehnici (teologici, psihologici, științifici, etc.), dar asigură-te că le definești imediat.
  • Fii tu însuți! Dumnezeu recunoaște darurile și stilurile individuale. De exemplu, utilizează propriul tău simț al umorului, nu al altcuiva. Pe de altă parte, împotrivește-te tendinței tale temperamentale în predare. De exemplu, dacă ești pasiv, va trebui să te animi până la punctul în care te simți pe tine ca fiind prea extrovertit.
  • Să ai o dezvoltare bună, clară a gândurilor. Tranzițiile bune fac mai ușoară urmărirea firului tău de gândire. Cele mai bune tranziții sunt de scurtă durată și leagă următorul punct înapoi la tema principală.
  • Dacă ai un mesaj al Evangheliei, explică cum să devii un creștin. În această secțiune, rezistă tendinței de a te teme că îi plictisești pe creștinii prezenți. De asemenea, rezistă tendinței de a te uita numai la oamenii noi.
  • Zâmbește, folosește umorul, și încălzește-ți audiența. Acest lucru îi ajută să se relaxeze și se relaționeze la tine.
  • Explică subiectul învățăturii tale devreme, din primul minut.
  • Folosirea corectă a argoului (de exemplu, argoul pe care ei îl cunosc și sunt familiari cu acesta) relaxează audiența. Cu toate acestea, utilizarea argoului pe care ei nu îl știu sau nu sunt familiari cu acesta, îi înstrăinează.
  • Când oferi Evanghelia, puterea vine din Cuvânt. Prin urmare, încearcă să incluzi un verset ca Apocalipsa 3:20, Ioan 1:12; Efeseni 2:8,9; etc.
  • Folosește imagini vii și descriere grafică. De ce să spui “rău” atunci când poți spune “inacceptabil” sau “josnic?” Practică aceasta atunci când vorbești cu oamenii în conversații normale.
  • În toată pregătirea ta, continuă să te întrebi, “Care este scopul învățăturii mele? Ce lucru vreau ca oamenii să îl înțeleagă și să îl facă?”
  • Atunci când predai etica creștină, amintește-ți să comunici faptul că Dumnezeu ne dă atât puterea cât și motivația pentru a face voia Lui morală (Filipeni 2:13), și că voia Lui morală este pentru binele nostru propriu (Deuteronom 10:12, 13; Romani 12:2b). Aceste adevăruri ne fac în stare să-i învățăm etica / imperativele, puternic și cu încredere – acesta este modul în care ele ar trebui să fie predate – fără a pune oamenii sub lege.
  • Să ai o introducere concisă, și să intri în textul tău repede. După ce oamenii deja au deschis la pasaj, vor începe să-l citească pe cont propriu, dacă nu-i călăuzești tu repede în acesta.
  • Folosește întrebări retorice atunci când este posibil.
  • Fă o scurtă pauză, după umor sau declarații importante. Aceasta crește impactul.
  • Încearcă să lucrezi din text. Aranjează punctele tale, astfel încât să faci referire înapoi la text în mod frecvent. Aceasta este o modalitate practică de a sta pe autoritatea Cuvântului. De asemenea, este ciudat a spune că predai un anumit pasaj, și apoi nu chiar să intri în serios în acel pasaj. Dacă ai de gând să lucrezi în primul rând din alte pasaje, spune aceasta de la început.

Ce să nu faci

  • Dacă nu ești un profesor foarte experimentat, nu alcătui schița ta principală cu 24 de ore înainte de predare. Vei deveni doar mai confuz și mai puțin încrezător.
  • Nu spune “doi Cor” sau “întâi Tes;” spune “doi Corinteni,” etc. Nu te referi la temperamente și alte “argouri” xenofobe. Acest lucru are ca efect înstrăinarea persoanelor noi, făcându-le să simtă că sunt în afara unui cerc interior.
  • Nu plictisi oamenii cu Evanghelia. Fii entuziasmat!
  • Să nu ai aplicații nebuloase. Acestea ar trebui să fie suficient de specifice, încât oamenii să poată vedea în mod clar cum este să pună în practică conceptul. Este mai bine să dai o aplicație foarte specifică și să spui, “Există alte moduri de a aplica acest adevăr,” decât să fii excesiv de general.
  • Să nu ai material prea mult. Câteva puncte care sunt bine dezvoltate și aplicate sunt mult mai bune decât multe puncte. Împotrivește-te îndemnului de a spune tot ce știi despre pasaj.
  • Nu folosi în mod excesiv gesturile cu mâna.
  • Nu povesti prin ceea ce ai trecut în timp ce ți-ai pregătit învățătura: “Așa că m-am întrebat ce era acest cuvânt în greacă…” Spune-i publicul tău ceea ce ai descoperit, nu prin ceea ce ai trecut în acest proces.
  • Nu spune, “Un exemplu / ilustrare a acesteia este…” Dă doar exemplul / ilustrația ta.
  • Nu te simți obligat să dai întregul plan și logica mântuirii în fiecare predare, sau de fiecare dată când faci un punct de evanghelizare.
  • Evită utilizarea de prea multe referințe Biblice. Aceasta diluează impactul și concentrarea. De obicei este mai bine să te referi doar la un pasaj și să-l citezi, decât să-i faci pe ei să găsească la rândul lor pasajul – ceea ce ia timp și distrage atenția oamenilor. Dacă decizi că este necesar să apelezi la un alt text, asigură-te că dai direcții clare despre cum să ajungă acolo, și apoi cu grație să dai oamenilor timp pentru a găsi. Așteptați paginile pentru a opri din răsfoire.
  • Evită să faci un comentariu verset-cu-verset. Aceasta diluează impactul, deoarece nu există nici o teză clar cu aplicația.
  • Evită excesul de puncte de aplicație. Nu le face întreaga învățătură. Trebuie să-ți înrădăcinezi aplicația ta în teologia textului, sau aceasta va trece spre a fi legalistă.
  • Nu exprima ca o părere personală ceea ce spune Dumnezeu în Cuvântul – afirmă aceasta ca un fapt. În același mod, nu declara ca o autoritate ceea ce este doar opinia ta – spune că aceasta este opinia ta.
  • Nu acționa timid despre subiecte sensibile (de exemplu, oferta-financiară). Fii încrezător cu Cuvântul lui Dumnezeu în aceste domenii.
  • Nu încheia declarații declarative, cu un ton interogativ în vocea ta. Aceasta diluează impactul.
  • Nu amesteca banalitățile cu un punct serios. Ușurarea comică poate fi utilizată după ce a fost oferit un punct de serios pentru a oferi oamenilor o scurtă pauză pentru răsuflat, dar dacă devii prea banal în timp ce expui punct serios, tu diluezi impactul.
  • Nu te adresa întotdeauna la necreștini la sfârșit, acest lucru este prea previzibil. Creștinii (în mod eronat) vor tinde să-și piardă interesul în acest punct, știind că te apropii de încheiere, și, astfel, îi distrag pe cei necreștini.
  • Nu spune, “Sunt sigur că sunteți toți familiarizați cu acest pasaj / doctrină…” Oameni noi sunt de obicei, nefamiliarizați cu Biblia, și acest comentariu îi va face să se simtă mai conștienți și mai intimidați de ignoranța lor.
  • Nu-ți cere scuze pentru lipsa ta de experiență, lipsa de cunoștințe complete despre un anumit subiect, etc. Aceasta erodează inutil autoritatea ta. Stai pe autoritatea Cuvântului lui Dumnezeu și ai încredere în acesta pentru a mișca audiența.
  • Nu te duce la un alt pasaj, ca să spui: “Nu este nevoie pentru a deschide acolo.” Fie citezi pasajul din memorie, fie îi lași să deschidă împreună cu tine. A spune “Nu este nevoie să deschideți acolo” sună ca și când tu ai ceva de ascuns.

1340 Community Park Dr., Columbus OH 43229 (614) 823-6500
Send questions or feedback to webmaster@xenos.org

Print Friendly, PDF & Email