HERMENEUTICĂ – SAU INTERPRETARE BIBLICĂ
Cum să interpretăm Biblia – de Michael Gowens. Interpretarea Scripturii este în mod esenţial o chestiune de a traversa acest spaţiu gol adânc cultural şi lingvistic dintre lumea antică şi cea contemporană. Acest proces implică punerea a trei întrebări: (1) Ce spune textul? (2) Ce înseamnă el? (3) Cum se aplică el la mine? (courtesy of www.sovgrace.net)
Hermeneutica și teologia Biblică – de Dr. Steven M. Baugh. Azi, reflectarea hermeneutică şi practica reflectă adesea nu punctul de vedere biblic, ci ordinea de zi a culturii noastre pluraliste, cu o valoare specială. În literatura ştiinţifică despre hermeneutică noi descoperim, de exemplu, hermeneutica structurală şi post-structurală, hermeneutica feministă, cât şi hermeneutica femeilor negre, hermeneutica lumii a treia, şi hermeneutica eliberării Marxiste (încă), şi o mulţime a altora. (courtesy of web.archive.org)
Hermeneutică Biblică Sau Principii de interpretare a Bibliei bazate pe Lucrări de Hermeneutică – de Prof. W.M.H. Paterson, St. Paul, Minn., 1896, Dr. L. Fuerbringer, St. Louis, Mo., 1912, Dr. C.O. Hofmann, ediția lui St. Louis, 1876, a “Institutiones Theologiae Exegeticae,” (Wittenberg, 1754) [Mankato, Minn. 1957] compilată de Prof. George O. Lillegard. (courtesy of www.wls.wels.net)
Hermeneutica legală și interpretarea Scripturii – de John Warwick Montgomery. Pentru a determina dacă texte precum cele ale Scripturii se pot sau nu interpreta pe ele însele, probabil am putea beneficia dintr-o altă perspectivă decât cea oferită de teologie sau chiar de artele liberale. Discuțiile teologice despre impasul hermeneutic tind să devină încurcate în considerații dogmatice, și tratări filozofice, istorice şi literare ale chestiunii sunt adesea foarte ascunse și înlăturate din practici. (courtesy of web.archive.org)
Hermeneutică – Un ghid pentru interpretarea de bază a Bibliei – de Darryl M. Erkel. Acest studiu reprezintă o călătorie de bază a interpretării Biblice și nu s-a intenționat să fie exhaustiv. A fost conceput pentru studenții Bibliei cu un nivel mediu sau începător și, de aceea, anumite probleme ce au o natură mai avansată nu au fost incluse. Ca evanghelici, nu este de ajuns doar să afirmăm inspirația și ineranța Bibliei. Trebuie, de asemenea, să implementăm autoritatea ei în aspectele practice fiind atenți la interpretarea ei corectă. Din nefericire, mulți evanghelici, care ar muri pentru doctrina ineranței, îi neagă autoritatea în practică, atunci când nu sunt atenți în interpretarea biblică. (courtesy of churchinfocus.org)
INTERPRETARE BIBLICĂ – TIPOLOGIE
O încercare de a stabili o definiție istorică exactă a tipologiei – de Scott David Foutz. În câmpul hermeneuticii creștine biblice, figuralismul sau tipologia a fost înţeleasă tradiţional ca un element crucial în înţelegerea deopotrivă a textelor din Vechiul Testament şi Noul Testament. Exegeza tipologică a Vechiului Testament este folosită de cei mai timpurii scriitori creştini în încercarea de a aplica naraţiunile istorice ale naţiunii Israelului bisericii creştine. (courtesy of www.quodlibet.net)
Un studiu al tipologiei Biblice – de Wayne Jackson. Primul, speculațiile extravagante ale tipologiștilor mai timpurii au lăsat un gust rău pentru studiu în minţile multora; ei cred că acesta a fost discreditat. Al doilea, spiritul liberalismului religios a asaltat în tăcere gândirea unora. Astfel ei tind să se scape de elementele supranaturale ale Scripturilor, şi din moment ce tipologia se relatează faţă de profeţie, aceasta a fost în mod similar ignorată. Biblia în sine, totuşi, spune foarte clar că „tipurile” sunt un component vital al planului răscumpărător al lui Iehova. (courtesy of www.christiancourier.com)
INTERPRETARE BIBLICĂ – ISTORIE
Hermeneutica Apostolică şi Doctrina Evanghelică a Scripturii: Depăşind un impas modernist – de Peter Enns. Scopul acestui articol este să exploreze rolul hermeneuticii apostolice (de exemplu, maniera în care Hristos şi autorii Noului Testament au folosit Vechiul Testament) pe care l-ar fi putut avea asupra doctrinei evanghelice a Scripturii. Ca să spun aşa, aceasta înseamnă a implica ideea că hermeneutica apostolică nu a avut influenţa pe care ar fi trebuit să o aibă. Aşa cum văd eu, o cauză a acestei stări de lucruri este, ironic, influenţa gândirii Iluministe asupra teologiei evanghelice, presupuneri referitoare în mod specific la standardele „interpretării proprii.” (courtesy of www.wts.edu)
Sf. Augustin ca exeget – de Rev. David Schley Schaff. Opiniile capacităţii lui Augustin ca exeget şi valoarea trudei sale în departamentul expunerii biblice legate au fost foarte diferite. Unele nu îl reprezintă pe el doar în cea mai slab punct al său în această capacitate, dar discreditarea exegezei sale ca inferioară este meritorie. (courtesy of www.ccel.org)
Hermeneutica şi doctrina Scripturii în gândirea reformată de după Reformă – de Martin I. Klauber. Controversa de bază a lui Muller este că scolasticii Reformaţi nu ar trebui să fie priviţi ca abătuţi de la teologia primară, Hristocentrică a lui Calvin, ci mai degrabă ca păstrând esenţa credinţei Reformate articulată de Reformatori. Este incorect să îl comparăm pe Calvin împotriva Calviniştilor ca şi când Calvin ar fi fost singurul fondator al gândirii Reformate. (courtesy of web.archive.org)
Hermeneutica gramatical-istorică – de Gary DeLashmutt și Dennis McCallum. Scopul hermeneuticii biblice este de a descoperi înțelesul dorit de autorul original. În timp ce pot exista mai multe întrebuințări valide ale unui text, există doar o singură interpretare validă. Sarcina interpretului este de a stabili înțelesul voit al autorului, dacă este posibil, folosind următoarele instrumente. (courtesy of xenox.org)
