Confesiunea de Credinta si Statutul Asociatiei Baptiste Române din America si Canada

În această pagină:

Un scurt istoric al românilor din Statele Unite şi Canada

Confesiunea de Credință a Asociației Baptiste Române din America și Canada

Statutul de Organizare și Funcționare al Asociației Baptiste Române din America și Canada

 

Un scurt istoric al românilor din Statele Unite şi Canada

Perspectivă istorică: Din punct de vedere istoric, românii sunt descendenţii a două popoare foarte vechi: dacii şi romanii. Dacii au fost locuitorii antici ai regiunii în care acum se afla Romania. Deşi pe coasta mării Negre locuiau colonii greceşti, încă din secolul al VI BC, primul regat unificat a fost de traci, numiţi daci. Această civilizaţie dacică a atins apogeul sub viteazul Decebal, care este onorat până în zilele noastre. Datorită bogaţiei legendare a acestei regiuni, Dacia a constituit o mare tentaţie pentru împăraţii romani. Dar Dacia nu era uşor de cucerit, aşadar generali după genarali au trebuit să-şi plece fruntea în faţa bravilor băştinaşi. În final împăratul Traian a cucerit ţara în anul 106 AD. Celebrarea victoriei a durat 123 de zile, iar sapte ani mai târziu Traian a ridicat un monument înfăţişând victoria sa, monument numit columna lui Traian care încă se află si astazi la Roma, Italia. Prin amestecul celor două popoare a luat naştere poporul Român si ca dovadă a puterinicei influeţe romane nu numai ţara a fost numită România, ci şi limba Română a evouluat din limba latină. Colonizarea romană alături de căsătorii au dat naştere unei noi populaţii. În anul 271 AD legiunile romane s-au retras, urmând o mie de ani de invazii sporadice. Relativ scurta ocupaţie romană de 165 de ani a lăsat în urmă un limbaj latin care a supravieţuit tuturor invaziilor ce au urmat de-a lungul anilor. Asadar, România este singura ţară latină din europa de est, adesea fiind numita – insula latină într-o mare slavonă – care cu excepţia Ungariei la graniţa de vest, este înconjurată de ţări slavone.

Valuri de migraţie: Biroul de recensământ al statelor unite a evidenţiat un număr de peste o jumatate de milion (518,653) de persoane de origine română. (U.S. Census Bureau, 2009 ACS). Ei locuiesc in fiecare stat al americii şi sunt pe poziţia a 12-a din punct de vedere al numărului de locuitori dintre cele 71 de grupuri etnice europene recunoscute în America. O estimatie neoficiala arata ca numarul total al romanilor care locuiesc in statele unite se ridica la peste un milion. (Ro-Am.net 2002). Conform statisticilor canadiene, un numar de aproape doua sute de mii de romani (192,170) sunt raspanditi pe teritoriul Canadei. (Statistics Canada, Ethnocultural Portrait of Canada-Romanian Origin from Ethnic origins, 2006 counts, Canada). Romanii sositi din Republica Moldova, conform unui studiu efectuat in 2012 de International Mission Board (Global Research-Global status of unreached people groups in US and Canada, August, 2012), in Statele Unite se gasesc 21,984 de cetateni moldoveni vorbitori de limba romana, iar in Canada statisticle arata ca sunt aproape sase mii. Totalul moldovenilor vorbitori de limba romana in statele unite si canada se ridica la aproape 28 de mii.

Primul român înregistrat în America a fost preotul ortodox Samuil Damian în 1748. El a călătorit în Maryland, Carolina de Nord şi Virginia şi a corespondat cu Benjanim Franklin pe tema electricităţii înainte de stabilirea sa în Charleston, Carolina de Sud. În timpul războiului civil american o serie de români au luptat de partea Uniunii. George Pomutz, regimentul 15 Iowa, a fost ridicat la rangul de brigadier general şi căpitanul Nicholas Dunca, regimentul 18 voluntari New York a fost ucis în bătălia de la Cross Keys, Virginia. De asemenea Constantin Theodorescu a fost ucis în timp ce slujea la bordul navei de luptă Maine atunci când ea s-a scufundat langa Havana la 15 feruarie 1898.
Primul val: Imigraţia treptată a românilor a început în 1880 şi s-a intensificat până la începutul secolului XX totalizând 100,000 de imigranţi la începutul primului război mondial. Majoritatea imigranţilor au venit din Transilvania, Banat şi Bucovina, teritorii aflate sub conducerea austro-ungară. Persecuţiile politice, etnice şi religoase îmbinate cu condiţiile sociale şi economice precare, au forţat românii să-si părăsească patria în căutarea libertăţii într-o lume nouă. Din punct de vedere al răspândirii pe continentul nord american, cei mai mulţi români s-au stabilit în statul New York, New Jersey şi oraşele din centrul vestic unde au găsit locuri de munca în fabrici, mine şi la căile ferate. De-a lungul anilor, românii au fondat biserici, societăţi culturale, ziare şi reviste. Mii de români s-au inscris în armata americană în timpul războiului din Corea şi Vietnam si sute dintre ei au cazut ca eroi in lupta.

Al doilea val: Aproximativ 10,000 de emigranţi români au sosit în America între anii 1948 şi 1953 ca rezultat al expulzării politice forţate, stabilindu-se în aceleaşi zone ca primii imigranţi.
Al treilea val: Acest grup, compus în mare parte de refugiaţi politic, au sosit după semnarea tratatului de la Helsinki din 1974 şi s-au stabilit în oraşele din vest, sud şi sud-vest al americii.
Al patrulea val: Decembrie 1989 a marcat sfărşitul perioadei de dictatură comunistă din Romănia şi începutul libertăţii pentru popor. Mânaţi de nesiguranţa asupra viitorului, mulţi români au emigrat în diferite zone ale lumii, un mare număr dintre aceşti au sosit în america de nord. În ultimii ani mulţi intelectuali români şi-au găsit locuri de munca în Statele Unite si Canada mutându-se astfel împreună cu familile lor.

Religia românilor: Majoritatea românilor americani si canadieni se identifică ca fiind ortodocsi. Sub conducerea comunistă, religia în România a fost privită ca o chestiune personală, dar guvernul a făcut eforturi enorme de a submina învăţăturile religioase şi credinţa in Dumnezeu în favoarea ştiintei şi a cunostinţei empirice. Ca rezultat, ignoranţa biblică este pronunţată iar oamenii sunt suspicioşi în ceea ce priveşte motivaţia bisericilor evanghelice. Datorită golului spiritual lăsat în urmă de regimul comunist oamenii sunt în căutarea împlinirii spirituale.

Lucrarea baptistă română: Prima biserică baptistă română din America a fost fondată în Cincinnati, Ohio în 1 ianuarie 1910 de către 48 de membrii fondatori. În 1913 s-a ţinut prima convenţie a Asociaţiei Baptiste Române. Au fost reprezentate noua biserici baptiste române prin 17 mesageri. Astăzi (2012) există 58 de biserici care apartin Asociatiei Bisericilor Baptiste Romane din Statele Unite si Canada si alte biserici si misiuni care activeaza in America de Nord fara a fi afiliate acesteia. Dupa anul 2000 s-a observat un numar crescand de romani venind de dincolo de Prut (Republica Moldova) si multi dintre acestia integrandu-se in bisericile existente romanesti precum si formarea a mai multor biserici moldovenesti in statele unite. Numarul bisericile si misiuniile baptiste romane din statele unite si canada se ridica la aproape o sută. Asociaţia tinerilor baptişti este foarte activă în lucrarea de misiune in america de nord precum si in Romania si Moldova. Mai multe biserici au activitati de misiune si in alte parti ale lumii unde nevoile sunt mari de propovaduire a evangheliei.

Lucrarea de viitor: Dorinta lucratorilor baptişti români este ca lucrarea de largirea imparatiei Domnului sa să crească semnificativ în urma plantării de noi biserici în cadrul comunităţilor de români care locuiesc in statele unite si canada. Această dorinta de creştere a bisericilor este generată de nevoile societatii in care traim si mandatul pe care-l avem de a predica evanghelia la orice faptura si de a face ucenici din toate neamurile. O nevoie vizibila este lucrarea cu a doua sau a treia generatie de tineri români care se relateaza mai usor la cultura locala dar care se identifica cu identitatea de român-american sau român-canadian. Prioritatea lucrării trebuie să fie ucenicizarea acestora precum si plantarea de biserici noi care sa aibe ca limba de inchinare limba româna precum si limba engleza dupa nevoile fiecarui context al zonei respective de lucrare. Aceasta lucrare nu trebuie facuta în detrimentul celorlalte lucrări, ci cu dorinţa de a crea un echilibru în lucrarea misionară. Acest lucru ne va ajuta ca să ajungem cu evanghelia la mulţi români şi întărindu-ne noi, vom putea fi de mai mult folos lucrării misionare globale. De asemenea bisericile române au ajuns la un potential de a initia lucrari de misiune si plantari de biserici in cadrul american si canadian, context in care multe comunitati din america de nord sufera din lipsa de prezenta a bisericilor evanghelice. Aceasta necesita o intelegere a lucrarii de imparatie a Domnului trecand dincolo de ingradirile care limba si cultura stramoseasca tind sa le impună. Ne rugam ca Domnul să scoată lucrători care sa propovaduiasca evanghelia ca toti oamenii sa auda vestea buna si sa ajunga la cunoaşterea mântuitoare a domnului nostru Isus Christos.

Notă: Document compilat de Mark Hobafcovich in 2008 si revizuit in 2012 din continutul a mai multor scrieri publicate si virtuale. Datele demografice americane sunt preluate de la U.S. Census Bureau, 2009 American Community Survey. Datele demografice canadiene sunt preluate de laStatistics Canada, Ethnocultural Portrait of Canada-Romanian Origin from Ethnic origins, 2006 counts, Canada. Cu exceptia catorva observatii personale, nu se asuma dreptul de originalitate asupra acestui text.

Mark Hobafcovich – Atlanta, 2008 revizuit 2012

—————————-

Mărturisirea de credință a bisericilor baptiste române din America și Canada

BIBLIA – CUVANTUL LUI DUMNEZEU
Noi credem si marturisim ca SfIntele Scripturi ale Vechiului si Noului Testament sunt inspirate de Duhul Sfant. Ele sunt Cuvantul lui Dumnezeu scris, o revelatie dumnezeiasca catre neamul omenesc, sunt izvorul fara gres al constiintei de Dumnezeu.

Galateni 1:11 “…Evanghelia …nu este de obarsie omeneasca … ci descoperirea lui Hristos.” 2 Petru 1:21 “Nici o proorocie n-a fost aduasa prin voia omului; ci oamenii au vorbit de la Dumnezeu, manati de Duhul Sfant.” 2 Timotei 3:16 “Toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu …” Ioan 10:35 “… Scriptura nu poate fi desfintata.” Ioel 2:28 “… voi turna Duhul Meu … si fiii si fiicele vor prooroci …” Matei 10:20 “… Duhul Tatalui vostru va vorbi in voi …” 1 Corinteni 2:10 “… Dumnezeu ni le-a descoperit prin Duhul Sau …” 1 Corinteni 11:23 “…Am primit de la Domnul ce v-am invatat …”

Biblia, Cuvantul lui Dumnezeu scris prin inspiratia Duhului Sfant, este singura regula si norma de credinta si purtare in viata aceasta.

Efeseni 1:13 “… dupa ce ati auzit Cuvantul adevarului (Evanghelia mantuirii voastre) ati crezut …” 2 Timotei 1:13 “Dreptarul invataturilor sanatoase … tine-l cu credinta.” Romani 10:17 “… credinta vine in urma auzirii; iar auzirea vine prin Cuvantul lui Dumnezeu.” 2 Timotei 3:16-17 “… Scriptura …este de folos ca sa invete, sa mustre, sa indrepte, sa dea intelepciune in neprihanire, pentru ca omul lui Dumnezeu sa fie desavarsit si cu totul destoinic pentru orice lucrare buna.” Psalm 119:105 “Cuvantul Tau este o candela pentru picioarele mele.”

Biblia este singura autoritate in materie de religie; ea este suficienta pentru invatatura noastra. Astfel, nu este nevoie de sprijinul traditiei.

Matei 15:6 “… ati desfiintat Cuvantul lui Dumnezeu in folosul datinei voastre.” Ioan 17:17 “Cuvantul Tau este adevarul.” Ioan 5:39 “Cercetati Scripturile, pentru ca socotiti ca in ele aveti viata vesnica, dar tocmai ele marturisesc despre Mine.” Isaia 34:16 “Cautati in cartea Domnului si cititi.” Fapte 17:11 “…cercetau Scripturile in fiecare zi …” Ioan 20:31 “Dar lucrurile acestea au fost scrise pentru ca voi sa credeti ca Isus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, si crezand sa aveti viata in Numele Lui.”

DESPRE DUMNEZEU
Noi credem si marturisim ca este un Dumnezeu, Creatorul, Sustinatorul si Stapanitorul tuturor lucrurilor.

Geneza 1:1 “La inceput Dumnezeu a creat cerurile si pamantul.” Efeseni 4:6 “Este un singur Dumnezeu si Tata al tuturor, care este mai presus de toti, care lucreaza prin toti si care este in toti.” Maleahi 2:10 “N-avem toti un singur Tata? Nu ne-a facut un singur Dumnezeu? “ Iov 31:15 “Oare nu ne-a intocmit acelasi Dumnezeu? Romani 1:19-20 “Fiindca ce se poate cunoaste despre Dumnezeu, le este descoperit in ei, caci le-a fost aratat de Dumnezeu. Intr-adevar, insusirile nevazute ale Lui, puterea Lui vesnica si dumnezeirea Lui, se vad lamurit, de la facerea lumii, cand te uiti cu bagare de seama la ele in lucrurile facute de El.” Romani 11:36 “Din El, prin El si pentru El sunt toate lucrurile.” Psalm 94:9 “Cel ce a sadit urechea … a intocmit ochiul …” Fapte 17:24 “Dumnezeu, care a facut lumea si tot ce este in ea, este Domnul cerului si al pamantului.”

In Biblie descoperim pe Dumnezeu ca Tatal, Fiul si Duhul Sfant, cu desavarsire una si nedespartiti in fiinta lor.

2 Corinteni 13:14 “Harul Domnului Isus Hristos, si dragostea lui Dumnezeu, si impartasirea Duhului Sfant …” Matei 28:19 “… in Numele Tatalui, al Fiului, si al Sfantului Duh …” 1 Ioan 5:7 “Caci trei sunt care marturisesc in cer: Tatal, Cuvantul, si Duhul Sfant, si acestia trei sunt una.”

1. Dumnezeu Tatal

Ioan 6:27 “… caci Tatal, adica insus Dumnezeu, …” 1 Petru 1:2 “…Dumnezeu Tatal …” Matei 11:25 “… Tata, Doamne al cerului si al pamantului …” Marcu 14:36 “… Ava, adica Tata …” Luca 22:42 “Tata, daca voiesti, …” Luca 23:46 “Tata, iarta-i …” Luca 23:45 “Tata, in miinile Tale …” Fapte 2:33 “…Dumnezeu …Tatal …” Romani 15:6 “…Dumnezeu Tatal …” 1 Corinteni 8:6 “… Dumnezeu, Tatal de la care vin toate lucrarile …”

2. Dumnezeu Fiul, Isus Hristos

Matei 16:16 “Tu esti Hristosul Fiul Dumnezeului celui viu …” Ioan 1:1 “…si Cuvantul era Dumnezeu” Luca 1:32 “…Fiul Celui Preainalt …” Fapte 8:37 “…Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu.” Fapte 9:20 “…Isus este Fiul lui Dumnezeu.” 2 Corinteni 1:19 “…Fiul lui Dumnezeu …” 1 Ioan 2:24 “… veti ramanea in Fiul si in Tatal.” 1 Ioan 3:23 “… sa credem in Numele Fiului Sau Isus Hristos …” 1 Ioan 4:15 “Cine va marturisi ca Isus este Fiul lui Dumnezeu …” Ioan 20:31 “…ca Isus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu …”

3. Dumnezeu Duhul Sfant

Ioan 4:24 “Dumnezeu este Duh …” 2 Corinteni 3:3 “… Duhul Dumnezeului celui viu …” 2 Corinteni 3:17 “Caci Domnul este Duhul; si unde este Duhul Domnului …” Iov 33:4 “Duhul lui Dumnezeu m-a facut …” Isaia 48:16 “… Domnul Dumnezeu m-a trimes cu Duhul Sau …” 1 Corinteni 2:10 “… Dumnezeu ni le-a descoperit prin Duhul Sau …” 1 Corinteni 2:12 “Duhul care vine de la Dumnezeu …” Ioan 15:26 “… Duhul adevarului, care purcede de la Tatal …” Ioan 14:26 “… Duhul Sfant pe care-L va trimete Tatal …” Luca 11:13 “…Tatal vostru din ceruri va da Duhul Sfant celor ce il cer” Fapte 5:32 “…Duhul Sfant, pe care L-a dat Dumnezeu celor ce asculta de El.” Etc.

DESPRE OM
Noi credem si marturisim ca omul este creat de Dumnezeu. Trupul omului – partea materiala – e facut din tarana, iar natura spirituala a omului este din Dumnezeu dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu.

Geneza 1:27 “Dumnezeu a facut pe om dupa chipul Sau, I-a facut dupa chipul lui Dumnezeu; parte barbateasca si parte femeiasca I-a facut.” Geneza 2:7 “Domnul Dumnezeu a facut pe om din tarana pamantului, i-a suflat in nari suflare de viata si omul s-a facut astfel un suflet viu.”

Dumnezeu a facut pe om fara prihana, perfect, dar nu desavarsit, cu vointa libera de a alege binele sau raul.

Geneza 1:31 “Dumnezeu s-a uitat la tot ce facuse; si iata ca erau foarte bune. Eclesiastul 7:29 “Dumnezeu a facut pe oameni fara prihana …” Geneza 2:16-17 ”Poti sa mananci dupa placere din orice pom … dar din pomul cunostintei binelui si raului sa nu mananci.” Psalmul 107:17 “… prin purtarea lor vinovata ajunsesera nenorociti.” Deuteronom 30:15 “Iata iti pun azi inainte viata si binele, moartea si raul..”

Prin caderea in pacat, omul a cazut sub blestem si a devenit incapabil de a trai voia lui Dumnezeu. Prin nasterea fireasca, fiecare mosteneste samanta pacatului, inclinarea spre rau, firea pacatoasa.

Romani 5:12 “Printr-un singur om a intrat pacatul in lume … toti au pacatuit …” Romani 5:19 “… prin neascultarea unui singur om, cei multi au fost facuti pacatosi …” Romani 7:17-18 “… pacatul care locuieste in mine. Stiu ca nimic bun nu locuieste in mine, adica in firea mea pamanteasca, pentru ca, ce-i drept, am vointa sa fac binele, dar n-am puterea sa-l fac.” Romani 5:6 “… eram fara putere …” Romani 7:20 “… fac ce nu vreau sa fac …” Romani 7:23 “ … vad in madularele mele o alta lege care …ma tine rob legat pacatului.”

Omul fiind fiinta libera este raspunzator inaintea lui Dumnezeu de toate faptele, vorbele si gandurile sale. Toti oamenii trebuie sa moara, iar dupa moarte urmeaza judecata si rasplatirea vesnica.

Romani 14:12 “Fiecare din noi are sa dea socoteala despre sine insusi lui Dumnezeu.” Matei 12:36 “… oamenii vor da socoteala de orice cuvant nefolositor pe care-l vor fi rostit.” 2 Corinteni 5:10 “Caci toti trebuie sa ne infatisam inaintea scaunului de judecata al lui Hristos, pentru ca fiecare sa-si primeasca rasplata dupa binele sau raul care-l va fi facut cand traia in trup.” Evrei 9:27 “… oamenilor le este randuit sa moara o singura data, iar dupa aceea urmeaza judecata.”

DESPRE PACAT
Noi credem si marturisim ca omul, creat de Dumnezeu dupa chipul si asemanarea Sa, pentru preamarirea Sa si o viata fericita in El, a fost ademenit de Diavol, devenind neascultator de porunca lui Dumnezeu, si astfel a intrat in lume pacatul si blestemul. Pacatul este lipsa de conformitate fata de legea morala a lui Dumnezeu, fie intr-o actiune, dispozitie sau atitudine.

Geneza 3:13 “Femeia a raspuns: ‘Sarpele m-a amagit si am mincat din pom.’ “ 1 Ioan 5:17 “Orice nelegiuire este pacat.” Romani 14:23 “Tot ce nu vine din incredintare este pacat.” Iacov 4:17 “Cine stie sa faca binele si nu-l face savarseste un pacat.” Ioan 8:34 “Cine traieste in pacat este rob al pacatului.” Romani 6:13 “Sa nu mai dati in stapanirea pacatului madularele voastre ca niste unelte ale nelegiuirii …” Eclesiastul 7:29 “Dumnezeu a facut pe oameni fara prihana, dar ei umbla in multe siretenii.” Psalmul 51:4 “Impotriva Ta am pacatuit si am facut ce este rau inaintea Ta.” Efeseni 2:1-3 “… morti in greselile si in pacatele voastre … intre ei eram si noi toti odinioara cand traiam in poftele firii noastre pamantesti, cand faceam voile firii pamantesti …” Deuteronom 9:7 “… tot razvratiti impotriva Domnului ati fost.” 1 Ioan 3:4 “Oricine face pacat, face si faradelege; si pacatul este faradelege.”

Universalitatea pacatului: toti oamenii sunt pacatosi.

Romani 3:23 “… caci toti au pacatuit si sunt lipsiti de slava lui Dumnezeu.” Eclesiastul 7:20 “pe pamant nu este nici un om fara prihana, care sa faca binele, fara sa pacatuiasca.” Iov 15:16 “… omul care bea nelegiuirea ca apa.” Romani 5:12 “printr-un singur om a intrat pacatul in lume si prin pacat a intrat moartea si astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricina ca toti au pacatuit.” 1 Ioan 1:8 “Daca zicem ca nu avem pacat, ne inselam singuri si adevarul nu este in noi.” 1 Imparati 8:46 “… caci nu este om care sa nu pacatuiasca …”

Consecinta pacatului: moartea spirituala.

Romani 6:23 “… plata pacatului este moartea …” Romani 5:12 “… prin pacat a intrat moartea …” Geneza 2:17 ”… sa nu mananci, caci in ziua in care vei manca din el vei muri negresit.” Iacov 1:15 “… pacatul odata faptuit, aduce moartea.”

DESPRE MANTUIRE
Noi credem si marturisim ca mantuirea este scaparea omului de sub urmarile calcarilor legilor divine. Ea are de a face cu natura omului si cu faptele facute de el. Omul nu se poate mantui pe sine. El nu se poate spala de pacatele sale, nu se poate desvinovati si nici nu se poate ascunde de pedeapsa pentru pacat.

Ieremia 2:22 “Chiar daca te-ai spala cu silistra, chiar daca ai da cu multa soda, nelegiuirea ta tot ar ramanea scrisa inaintea Mea, zice Domnul Dumnezeu.” Romani 1:20 “… nu se pot desvinovati.” Amos 9:2-3 “De ar patrunde chiar pana in locuinta mortilor, si de acolo ii va smulge mana Mea; de s-ar sui chiar pana in ceruri, si de acolo ii voi pogori … de s-ar ascunde de privirile Mele chiar in fundul marii, si acolo voi porunci sarpelui sa-i mustre.”

Omul nu-si poate creea merite prin fapte bune ca sa-si acopere trecutul vinovat si sa dobandeasca mantuirea.

Romani 3:20 “Caci nimeni nu va fi socotit neprihanit inaintea Lui prin faptele Legii, …” Isaia 64:6 “… toate faptele noastre bune sunt ca o haina manjita…” Ieremia 13:23 “… ati putea voi sa faceti binele, voi, care sunteti deprinsi sa faceti raul?”

Mantuirea este prin harul lui Dumnezeu. Ea este un har care ni se da gratuit, fara sa o meritam. Faptele bune sunt roade ale mantuirii.

Tit 2:11 “Caci harul lui Dumnezeu care aduce mantuire …” Efeseni 2:8-9 “Prin har ati fost mantuiti … nu prin fapte.” Fapte 15:11 “… suntem mantuiti prin harul Domnului Isus.” Tit 3:5 “El ne-a mantuit, nu pentru faptele facute de noi …”

Mijlocul de mantuire este Domnul Isus, care a fost rastignit in locul nostru. Un alt mijloc (cruce, taine, Sfanti) nu exista.

Fapte 4:12 “In nimeni altul nu este mantuire; caci nu este sub cer nici un alt Nume dat oamenilor, in care trebuie sa fim mantuiti.” 1 Ioan 2:2 “El este jertfa de ispasire pentru pacatele noastre.” Isaia 53:5 “Dar El era strapuns pentru pacatele noastre …” Efeseni 1:7 “In El avem rascumpararea, prin sangele Lui iertarea pacatelor, dupa bogatiile harului Sau.” 2 Corinteni 5:18 “Dumnezeu …ne-a impacat cu El prin Isus Hristos.” Romani 3:24-25 “… sunt socotiti neprihaniti fara plata, prin harul Sau care este in Isus Hristos. Pe El Dumnezeu L-a randuit mai dinainte sa fie o jertfa de ispasire.”

Aceasta mantuire savarsita pe cruce, care se poate primi in mod gratuit, e pentru toti oamenii, indiferent de rasa, nationalitate, sau clasa sociala.

1 Ioan 2:2 “El este jertfa de ispasire pentru pacatele “intregii lumi” Tit 2:11 “Caci harul lui Dumnezeu care aduce mantuire pentru toti oamenii …” 1 Timotei 2:3-4 “… Dumnezeu … voieste ca toti oamenii sa fie mantuiti …”

Pentru ca omul pacatos sa se poata bucura de aceasta mantuire, el trebuie sa indeplineasca doua conditii: pocainta si credinta. Ele sunt intotdeauna nedespartite. Pocainta inseamna recunoasterea pacatului, parerea de rau pentru el, parasirea lui si marturisirea lui in fata Domnului, adica intoarcerea la Dumnezeu (Luca 15:11-24). Credinta inseamna primirea de catre pacatos a harului divin pe care il ofera Dumnezeu in Hristos, spre mantuire si viata vesnica.

Marcu 1:15 “El zice: ‘pocaiti-va si credeti in Evanghelie.’ “ Luca 13:3 “Daca nu va pocaiti toti veti pieri …” Fapte 2:38 “Pocaiti-va, le-a zis Petru si fiecare din voi sa fie botezat …” Fapte 17:30 “Dumnezeu nu tine seama de vremurile de nestiinta, si porunceste acum tuturor oamenilor de pretutindeni sa se pocaiasca.” Fapte 16:31 “Crede in Domnul Isus si vei fi mantuit …”

NASTEREA DIN NOU
Noi credem si marturisim ca nasterea din nou este regenerarea vietii, inzestrandu-ne cu o dispozitie si atitudine duhovniceasca Sfanta; ea cuprinde intreg caracterul, intelectul, sentimentul si vointa. Astfel, fiecare pacatos, pentru a deveni un adevarat credincios, trebuie sa fie nascut din nou.

Ioan 3:7 “Trebuie sa va nasteti din nou.”

Prin puterea sa proprie omul nu se poate naste din nou, nu se poate schimba.

Ieremia 13:23 “Poate un Etiopian sa-si schimbe pielea …?” Ioan 15:5 “Despartiti de Mine nu puteti face nimic.”

Fara nasterea din nou, toate incercarile de a face fapte bune pe care sa le rasplateasca Dumnezeu in ziua judecitii, de a trai voia lui Dumnezeu, sunt falimentare, nu pot da nici un rezultat bun. Prin nasterea fireasca noi mostenim o fire pacatoasa care da roadele pacatului. Suntem ca si un paduret care nu poate sa aduca roade bune. Oricat l-ai ingriji, tot poame padurete ar aduce. Numai altoirea este ceea ce poate schimba firea.

Matei 7:16-18 “Culeg oamenii struguri din spini, sau smochine din maracini? … Pomul rau face roade rele … Pomul rau nu poate face roade bune.” Romani 8:7 “… ea (firea pamanteasca) nu se supune Legii lui Dumnezeu si nici nu poate sa se supuna.” Matei 12:34 “… cum ati putea voi sa spuneti lucruri bune , cand voi sunteti rai ?”

Nasterea din nou este lucrarea divina pe care o face Dumnezeu in viata pacatosului pentru a corespunde vointei Sale. Pentru ca un pacatos sa fie nascut din nou, el trebuie sa se pocaiasca si sa creada, adica sa primeasca mantuirea prin har. Atunci Dumnezeu face lucarea nasterii din nou prin Cuvantul Sau si prin Duhul Sfant.

1 Petru 1:23 “… ati fost nascuti din nou … prin Cuvantul lui Dumnezeu …” Iacov 1:18 “El … ne-a nascut … prin Cuvantul adevarului …” Ioan 3:5 “… daca nu se naste cineva din apa si din Duh, nu poate sa intre in Imparatia lui Dumnezeu.” Efeseni 2:10 “Caci noi suntem lucrarea Lui …”

Nasterea din nou nu este o imbunatatire a vietii, ci schimbarea radicala a vietii. Ea nu este schimbarea efectului, ci a cauzei determinante; nu este curatirea vietii exterioare, ci a vietii interioare.

2 Corinteni 5:17 “Caci daca este cineva in Hristos este o faptura noua; cele vechi s-au dus, iata ca toate lucrurile s-au facut noi.” Rom 6:4 … sa traim o viata noua.” Coloseni 3:9-10 “… v-ati dezbracat de omul cel vechi, cu faptele lui si v-ati imbracat cu omul cel nou …”

Nasterea din nou ne da calitatea de copil al lui Dumnezeu; ea ne face partasi firii Dumnezeiesti, capabili de a trai voia lui Dumnezeu. Ea este a doua fire in viata noastra dupa cum prin altoire paduretul nu este starpit; el continua sa existe, insa fara sa i se dea posibilitatea de manifestare. Tot asa este si cu nasterea din nou; firea veche este rastignita – pusa in imposibilitatea de actiune – iar firea noua creste si aduce roada buna. Calitatea altoiului este cu totul deosebita de cea a paduretului: in esenta lemnului, in frunze si in fructe. Asa este si cu cel nascut din nou: toate trebuie sa arate calitatea lui de copil al lui Dumnezeu.

Ioan 3:6 “Ce este nascut din carne, este carne, si ce este nascut din Duh, este duh.” Galateni 5:22-23 “Roada Duhului, dimpotriva, este: dragostea, bucuria, pacea, indelunga rabdare, bunatatea, facerea de bine, credinciosia, blandetea, infranarea poftelor.” Matei 7:17 “… orice pom bun face roade bune …”

Prin nasterea din nou devenim mostenitori ai lui Dumnezeu. Dreptul la mostenirea vesnica este pe baza inrudirii noastre cu Dumnezeu. Cine nu este nascut din nou nu este copil al lui Dumnezeu si nici nu are drept la mostenirea vesnica.

Romani 8:17 “Daca suntem copii, suntem si mostenitori ai lui Dumnezeu si impreuna mostenitori cu Hristos.” Ioan 3:3 “Daca un om nu se naste din nou, nu poate vedea Imparatia lui Dumnezeu.”

DESPRE BISERICA
Noi credem si marturisim, ca dupa Noul Testament, totalitatea credinciosilor, fara deosebire de rasa, nationalitate, sau clasa sociala, din toate timpurile, din cer si de pe pamant, formeaza Biserica lui Hristos; Biserica Universala. Aceasta Biserica nu este o organizatie pamanteasca vizibila, ci este organismul viu, spiritual, al celor mantuiti, adica a celor ce au crezut in Hristos si au fost nascuti din nou.

Evrei 12:23 “Biserica celor intai nascuti, care sunt scrisi in ceruri …” Fapte 20:28 “… Biserica Domnului pe care a castigat-o cu insusi sangele Sau.” Matei 16:18 “… pe aceasta piatra voi zidi Biserica Mea.” Efeseni 1:22-23 “… si L-a dat capetenie peste toate lucrurile, Bisericii, care este trupul Lui …”

In limba greaca, Cuvantul “Biserica” (ekklesia) a insemnat o adunare a celor chemati de acasa si de la afacerile lor ca sa se ocupe de chestiuni de interes public. Acest cuvant a fost adaptat pentru a numi nu numai Biserica Universala, ci si o Biserica locala, organizata si independenta, a urmasilor lui Hristos dintr-o localitate, care se intruneau pentru inchinaciune.

Biserica locala, dupa invatatura Noului Testament, este unirea voluntara a unui grup de credinciosi dintr-o localitate, nascuti din nou si botezati pe baza marturisirii personale a credintei lor in in Domnul Isus Hristos – ca Mantuitorul lor – Ei se unesc la olalta cu scopul de a se inchina lui Dumnezeu, de a se zidi sufleteste, de a se pastra curata credinta si invatatura crestina – potrivit cu invataturile Noului Testament – si de a colabora la propovaduirea Cuvantului lui Dumnezeu.
La inceput Biserica se intrunea in case particulare.

Matei 18:20 “Acolo unde sunt doi sau trei adunati in Numele Meu, sunt si Eu in mijlocul lor.” Romani 16:5 “Spuneti sanatate bisericii care se aduna in casa lor.” 1 Corinteni 16:19 “Aquila si Priscila impreuna cu Biserica din casa lor.” Coloseni 4:15 “Spuneti sanatate lui Nimfa si bisericii din casa lui. Fapte 8:1 “… Bisericii din Ierusalim. …” Galateni 1:22 “… Bisericilor lui Hristos care sunt in Iudeea.” 1 Corinteni 1:2 “Biserica lui Dumnezeu care este in Corint.”

Conducerea directa a Bisericii o are Hristos prin Duhul Sfant. Nu recunoastem grade ierarhice. Cei ce primesc anumite insarcinari sunt slujitori ai bisericii, nu stapani care sa porunceasca.

Coloseni 1:18 “El este Capul trupului, al Bisericii. …” Efeseni 1:22-23 “… L-a dat Capetenie peste toate lucrurile, Bisericii, care este trupul Lui, …” Efeseni 5:23 “… Hristos este Capul Bisericii …” 1 Petru 5:2-3 “Pastoriti turma lui Dumnezeu … nu ca si cum ati stapani …”

Dreptul de membru al Bisericii nu se mosteneste, ci se primeste in mod individual, prin nasterea din nou. Acceptarea in randurile membrilor unei biserici locale se face in chip voluntar si personal, in urma botezului, pe baza marturisirii credintei in Domnul Isus. Membrii intre ei se numesc “frati” si sunt egali in drepturi si indatoriri indiferent de rasa, nationalitate, clasa sociala sau pregatire educitionala.

Matei 23:8 “Voi toti sunteti frati.” Efeseni 5:30 “Noi suntem madulare ale trupului Lui..” Fapte 2:41 “… au primit propovaduirea, au fost botezati si … la numarul ucenicilor s-au adaus aproape trei mii de suflete.”

Organizatia bisericii locale este facuta pe principiul democratiei autonome.
Programul Dumnezeesc are ca scop stabilirea Imparatiei lui Dumnezeu in inimile oamenilor, iar Bisericiile sunt mijloace alese de Dumnezeu pentru atingerea acestui scop. Bisericile au menirea de a proslavi pe Dumnezeu, de a raspandi Evanghelia si prin partasia frateasca de a da cresterea spirituala necesara fiecarui membru in parte.

Marcu 16:15 “Duceti-va in toata lumea si propovaduiti Evanghelia.” Efeseni 4:12 “El a dat pe unii … in vederea lucrarii de slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos.” 1 Corinteni 14:4 “… cine prooroceste zideste sufleteste Biserica.” 1 Corinteni 14:12 “… in vederea zidirii sufletesti a bisericii.” Efeseni 5:19 “Vorbiti intre voi cu psalmi si aduceti din toata inima lauda Domnului.”

DESPRE SLUJITORII BISERICII
Noi credem si marturisim ca in Bisericile din Noul Testament au fost diferite feluri de lucratori speciali, dar ele au avut numai doua clase de slujire, care au condus afacerile spirituale si materiale ale Bisericilor: batranii (presbiteri, pastori, episcopi) si diaconii.

Filipeni 1:1 “Catre toti Sfintii … care sunt in Filipi, impreuna cu episcopii si diaconii.”

1. Titlul de “episcop,” “presbiter” si “pastor” au fost date celui mai inalt slujitor din Bisericile Noului Testament. Toate aceste numiri sunt pentru una si aceeasi slujba: supravegherea, pastorirea si carmuirea spirituala a Bisericii.

Fapte 20: 17, 28 “Pavel a trimis la Efes si a chemat pe presbiterii bisericii … si le-a zis: ‘Luati seama dar la toata turma peste care v-a pus Duhul Sfant episcopi, ca sa pastoriti Biserica Domnului.”

Pentru ca cineva sa fie in slujba aceasta trebuie sa aiba calitatile descrise de apostolul Pavel in 1 Timotei 3:1-7 si Tit 1:5-9. Metoda alegerii este aratata prin Cuvantul grec “Xeirotonia”- tradus citeodata “randuit” – care inseamna “a vota cu ridicare de mana.” Aceasta alegere se face de Biserica adunata in acest scop.

Fapte 14:23 “Au rinduit presbiteri in fiecare Biserica.”

Pastorul este supus si el disciplinei bisericii, cand invinuirea este bine intemeiata.

1 Timotei 5:19 “Impotriva unui presbiter sa nu primesti invinuire decat din gura a doi sau trei martori.”

2. Diaconii sunt chemati a ajuta pe pastor in insarcinarea administrarii bunurilor materiale ale bisericii. Ei au menirea sa cultive darnicia membrilor, sa inspire actiunile filantropice. Ei trebuie sa aiba calitatile aratate la 1 Timotei 3:8-13. Dedicarea in slujire, atat a pastorilor cat si a diaconilor se face prin punerea mainilor.

Fapte 6:6; 13:3 “Atunci s-au rugat si au pus mainile peste ei.” 1 Timotei 4:14 “… cu punerea manilor de citre ceata presbiterilor.”

Noi credem si marturisim ca preotia, in conformitate cu Noul Testament, nu formeaza o clasa speciala, ci o calitate pe care o are fiecare credincios; ea este universala. Fiecare credincios este un preot. Fiecare are dreptul de a se apropia de Dumnezeu direct prin Domnul Isus, fara alt mijlocitor. Fiecare are dreptul de a oferi jertfe bisericesti.

1 Petru 2:5 “Si voi, ca niste pietre vii, sunteti ziditi ca sa fiti o casa duhovniceasca, o preotie Sfanta, si sa aduceti jertfe duhovnicesti, placute lui Dumnezeu prin Isus Hristos.” 1 Petru 2:9 “Voi sunteti … o preotie imparateasca.” Apocalipsa 1:6 “a facut din noi … preoti pentru Dumnezeu.”

SIMBOLURILE NOULUI TESTAMENT
Noi credem si marturisim ca Biserica Nou-Testamentala are doua simbole: botezul si Cina Domnului. Ele nu sunt taine.

1. Botezul. Cuvantul grec pentru botez este “baptizo” si inseamna “afundare.” Deci, insasi traducerea Cuvantului arata forma botezului ca e prin afundare si nici de cum prin stropire. Afundarea se face o singura data, in numele Sfantei Treimi.

Matei 28:19 “Duceti-va si faceti ucenici din toate neamurile, botezandu-i (afundandu-i) in Numele Tatalui, al Fiului si al Sfantului Duh.“

Botezul este simbolul inmormantarii omului vechi si a invierii celui nou, a firii noi, pentru o alta viata.

Romani 6:4 “Noi deci prin botezul in moartea Lui, am fost ingropati impreuna cu El, pentru ca, dupa cum Hristos a inviat din morti, prin slava Tatalui, tot asa si noi sa traim o viata noua.”

Botezul nu are calitatea de a curati pacatele; curatirea pacatelor o face numai sangele Domnului Isus. Botezul insusi este marturia publica a individului, ca a primit deja aceasta curatire.

Fapte 8:13, 21, 23 “Chiar Simon a fost botezat … Dar Petru i-a zis: ‘… inima ta nu este curata inaintea lui Dumnezeu … esti plin de fiere amara.” 1 Petru 3:21 “… botezul, care nu este o curatire de intinaciunile trupesti, ci marturia unui cuget curat inaintea lui Dumnezeu.”

Pentru ca cineva sa fie botezat, el trebuie sa primeasca mai intai mantuirea, ca sa aiba un cuget curat; trebuie deci sa fi indeplinit conditiunile mantuirii; pocainta si credinta. Copiii, intr-ucat nu pot marturisi ca au indeplinit aceste conditii nu pot fi admisi pentru botez.

Marcu 16:16 “Cine va crede si se va boteza va fi mantuit.” Fapte 2:38 “Pocaiti-va si fiecare din voi sa fie botezat …” Fapte 8:36, 37 “Uite apa, ce ma impiedica sa fiu botezat? Filip a zis: ‘Daca crezi din toata inima, se poate.’ “

2. Cina Domnului este simbolul mortii Domnului Isus in locul nostru. Ea se compune din paine si vin ne amestecate. Painea franta ne aminteste de trupul Lui frant pentru noi, iar vinul ne aminteste de sangele Sau varsat pentru spalarea pacatelor noastre.

Matei 26:26-28 “Isus a luat o paine si, dupa ce a binecuvantat-o, a frant-o si a dat-o ucenicilor, zicand: ‘Luati, mancati, acesta este trupul Meu.’ Apoi a luat un pahar, si dupa ce a multumit lui Dumnezeu li l-a dat zicand: ‘Beti toti din el; caci acesta este sangele Meu …’“

Cina Domnului nu are calitatea de a ierta pacatele. Ea are doar menirea de a ne aminti ca pentru iertarea pacatelor noastre a trebuit ca trupul Lui sa fie frant si sangele Sau sa fie varsat. Pentru acest scop El a poruncit ca noi sa facem Cina.

Luca 22:19 “… sa faceti lucrul acesta spre pomenirea Mea.” 1 Corinteni 11:24, 25 “… sa faceti … spre pomenirea Mea.”

Cina se poate lua de catre toti acei ce si-au marturisit credinta in Domnul Isus si au fost botezati.

Fapte 2:41, 42 “… au fost botezati si staruiau in … frangerea painii …”

De fiecare data, la Cina, credinciosul trebuie sa-si faca cercetarea de sine.

1 Corinteni 11:28 “Fiecare, dar, sa se cerceteze pe sine insusi si asa sa manance din painea aceasta.”

ZIUA DOMNULUI
Noi credem si marturisim ca ziua Domnului este o randuiala crestina, care trebuie tinuta in continuu, petrecuta in inchinaciune si cugetare spirituala, atat in public cit si acasa. Spre deosebire de vechiul asezamant mozaic, cand se tinea ziua a saptea, crestinii, ca membrii ai asezamantului nou, trebuie sa tina ziua intaia a saptamanii (Duminica) care a fost Sfintita de Dumnezeu prin invierea din morti a Fiului Sau si prin trimiterea Duhului Sfant.

Primii crestini au tinut ziua de Duminica ca zi de inchinaciune. In ea trebuie sa ne odihnim de lucrurile si distractiile trupesti, avind voie sa facem faptele milei si cele care sunt absolut necesare.

Sarbatori inchinate Sfintilor nu avem.

Marcu 16:9 “Isus, dupa ce a inviat in dimineata zilei dintai a saptamanii …” Luca 24:1-6 “In ziua intai a saptamanii, femeile … au venit la mormant … n-au gasit trupul Domnului Isus … doi barbati, imbracati in haine stralucitoare … le-au zis: “ … a inviat.” Ioan 20:1 “In ziua dintai a saptamanii …” Fapte 2:1-4 “In ziua Cincizecimii, (Duminica) erau toti impreuna … si toti s-au umplut de Duhul Sfant …” Apocalipsa 1:10 “In ziua Domnului eram in Duhul …” Fapte 20:7 “In ziua dintai a saptamanii eram adunati laolalta ca sa frangem painea.” 1 Corinteni 16:2 “In ziua dintai a saptamanii, fiecare din voi sa puna deoparte …” Psalmul 118:24 “Aceasta este ziua care a facut-o Domnul: sa ne bucuram si sa ne veselim in ea.” Levitic 23:15-16 “de a doua zi dupa Sabat … sa numarati cincizeci de zile pana in ziua in care vine dupa al saptelea Sabat; atunci sa aduceti Domnului un nou dar de mancare.” Etc.

DISCIPLINA IN BISERICA
Noi credem si marturisim ca Biserica are dreptul de a exercita disciplina frateasca asupra membrilor care s-au abatut de la invatatura crestina a Cuvantului lui Dumnezeu, prin atitudine, invatatura sau faptele vietii. Disciplina consta in mustrare, ridicarea drepturilor si excluderea din Biserica. Reprimirea unui exclus se va face, la fel, pe baza marturisirii.

Matei 18:15-17 “Daca fratele tau a pacatuit impotriva ta, du-te si mustra-l intre tine si el singur. Daca te asculta, ai castigat pe fratele tau. Dar, daca nu asculta, mai ia cu tine unul sau doi insi, pentru ca orice vorba sa fie sprijinita pe marturia a doi sau trei martori. Daca nu vrea sa asculte de ei, spune-l bisericii; si daca nu vrea sa asculte nici de Biserica, sa fie pentru tine ca un pagan si ca un vames.” Tit 3:10 “Dupa intaia si a doua mustrare, departeaza-te de cel ce aduce dezbinari …” 2 Tesaloniceni 3:6 “In Numele Domnului nostru Isus Hristos, va poruncim fratilor sa va departati de orice frate care traieste in neorinduiala …” 1 Corinteni 5:11 “…sa n-aveti nici un fel de legaturi cu vreunul care, macar ca isi zice frate, totusi este curvar, sau lacom de bani, sau inchinator la idoli, sau defaimator, sau betiv, sau hraparet …” 1 Corinteni 5:12-13 “… Nu este datoria voastra sa judecati pe cei dinauntru? …Dati afara din mijlocul vostru pe raul acela.” Etc.

DESPRE RUGACIUNE
Noi credem si marturisim ca rugaciunea este starea de partasie intima a omului cu Dumnezeu. Ea este exprimarea sincera a launtrului in fata Domnului. Din aceasta cauza nu avem carti de rugaciuni si nu indemnam pe altii sa invete rugaciuni pe dinafara.

Psalmul 62:8 “… varsati-va inimile inaintea Lui!” Psalmul 142:1-2 “… ma rog catre Domnul. Imi vars necazul inaintea Lui, si-mi povestesc stramtorarea inaintea Lui.” Filipeni 4:6 “… in orice lucru aduceti cererile voastre la cunostinta lui Dumnezeu, prin rugaciuni si cereri cu multumiri.”

Dupa starea inimii, rugaciunea poate fi de multumire, de cerere si de mijlocire.

1 Timotei 2:1 “… sa faceti rugaciuni, cereri, mijlociri, multumiri …” Efeseni 5:20 “Multumiti totdeauna lui Dumnezeu Tatal pentru toate lucrurile.”

Rugaciunea trebuie adresata Tatalui in Numele Domnului Isus. El fiind singurul mijlocitor intre om si Dumnezeu. Rugaciunile adresate Sfintilor, credem ca nu sunt in conformitate cu Sfintele Scripturi.

Ioan 16:23 “… orice veti cere de la Tatal in Numele Meu, va va da.” 1 Timotei 2:5 “… este un singur Mijlocitor intre Dumnezeu si oameni; Omul Isus Hristos.”

Rugaciunea este absolut necesara vietii spirituale pentru cresterea, intarirea, ferirea de ispite si biruinta asupra vrasmasului.

Luca 18:1 “Isus le-a spus o pilda ca sa le arate ca trebuie sa se roage necurmat si sa nu se lase …” 1 Tesaloniceni 5:17 “Rugati-va ne-ncetat.” Matei 26:41 “… va rugati ca sa nu cadeti in ispita.” Efeseni 3:16 “… si-L rog … sa va faca sa va intariti in putere.”

Rugaciunea privata se poate face oriunde, iar rugaciunea comuna se face in partasie cu ceilalti credinciosi in biserici.

Matei 6:6 “Tu cand te rogi intra in odaita ta … si roaga-te Tatalui Tau care este in ascuns …” Matei 14:23 “…S-a suit pe munte sa se roage.” Matei 26:26,39 “… Isus a venit … in Ghetsimani … si s-a rugat.” Fapte 2:42 “Ei staruiau … in rugaciuni.” Fapte 12:5 “Biserica nu inceta sa inalte rugaciuni.”

Rugaciunile pentru cei morti nu au fost practicite in Biserica Crestina. Noi credem ca ele nu au nici o valoare, deoarece cel mort a ajuns la locul lui imediat dupa moarte, fara sa mai fie posibilitate de schimbare de la un loc la altul.

Luca 16:26 “… intre noi si intre voi este o prapastie mare asa ca cei ce ar vrea sa treaca … de acolo la noi sa nu poata.”

DESPRE SFINTENIE
Noi credem si marturisim ca Sfintirea este lucrarea progresiva pe care o face Dumnezeu prin Duhul Sfant in viata pacatosului mantuit. Ea incepe la nasterea din nou si prin ea suntem facuti potriviti voiei Lui.

1 Tesaloniceni 4:3 “Voia lui Dumnezeu este Sfintirea voastra.” 1 Petru 1:16 “Fiti Sfinti caci Eu sunt Sfant.” 1 Tesaloniceni 4:7 “Caci Dumnezeu nu ne-a chemat la necuratie, ci la Sfintire.”

Ea inseamna curatirea de pacat si punerea la o parte a vietii pentru Dumnezeu, prin despartirea de lume. Curatirea de pacat este facuta de sangele Domnului Isus.

1 Ioan 1:7 “… sangele lui Isus, Fiul Sau, ne curateste de orice pacat.” 1 Corinteni 6:11 “… ati fost spalati, ati fost Sfantiti ,,,” Evrei 13:12 “… Isus ca sa Sfanteasca norodul cu insusi sangele Sau …”

Despartirea de lume si punerea la o parte pentru Dumnezeu se face prin Cuvantul lui Dumnezeu si prin Duhul Sfant care ne da putere a ne impotrivi ispitelor si a trai voia Lui.

Ioan 17:17 “Sfinteste-i prin adevarul Tau; Cuvantul Tau este adevarul. Fapte 2:40 “Mantuiti-va din mijlocul acestui neam ticalos.” 2 Corinteni 6:17 “Despartiti-va de ei, zice Domnul.” 1 Petru 1:2 “… prin Sfintirea lucrata de Duhul, spre ascultare, …” 2 Corinteni 3:18 “Noi toti privim … si suntem schimbati in acelasi chip al Lui, din slava in slava prin Duhul Domnului.”

Sfintirea este o lucrare la care Dumnezeu isi are partea Lui, iar omul a lui. Dumnezeu prin Duhul Sfant influenteaza vointa noastra si ne da puterea, iar omul accepta pentru sine, in totul, voia si puterea lui Dumnezeu …

Filipeni 2:13 “Caci Dumnezeu este Acela care lucreaza in voi, si va da, dupa placerea Lui, si vointa si infaptuirea. Evrei 13:20-21 “Dumnezeul pacii … sa va faca desavarsiti in orice lucru bun … ca sa faceti voia Lui, si sa lucreze in noi ce-I este placut.” Coloseni 4:12 “… pentru ca desavarsiti… sa staruiti in voia lui Dumnezeu.” Coloseni 1:22-23 “… ca sa va faca sa va infatisati inaintea Lui sfinti, fara prihana, si fara vina, negresit daca ramaneti … in credinta. 2 Tesaloniceni 1:11 “Dumnezeul nostru sa implineasca in voi, cu putere, orice dorinta de bunatate si orice lucrare izvorata din credinta.”

DESPRE CASATORIE
Noi credem si marturisim ca, in conformitate cu Sfintele Scripturi, casatoria este oranduita de Dumnezeu.

Geneza 1:27-28 “Dumnezeu a facut pe om … parte barbateasca si parte femeiasca. Dumnezeu i-a binecuvantat si le-a zis: ‘Cresteti si inmultiti-va, umpleti pamantul si stapaniti-l.’ “

Casatoria este actul de buna voie prin care un barbat si o femeie consimt sa traiasca impreuna toata viata. Barbatului ii este ingaduit sa aiba o singura femeie ca sotie; la fel, si femeii ii este ingaduit sa aiba un singur barbat ca sot. Dupa moartea unuia din soti, cel ramas se poate casatori.

1 Corinteni 7:39; Romani 7:2 “O femeie maritata este legata de lege cata vreme ii traieste barbatul; dar daca-i moare barbatul, este sloboda sa se marite.”

Intrucat casatoria este si o oranduiala cetateneasca, ea trebuie intai incheiata cu acte dupa legile Statului, apoi urmeaza binecuvantarea Bisericii. Noi tinem ca crestinii sa incheie o casatorie numai in Domnul, adica numai cu credinciosi.

2 Corinteni 6:14 “Nu va injugati la un jug nepotrivit cu cei necredinciosi. “ 1 Corinteni 7:39 “… este sloboda sa se marite cu cine vrea; numai in Domnul.”

Casatoria nu trebuie desfacuta prin divort. Divortul este un lucru oprit pentru cei credinciosi.

Maleahi 2:16 “Caci Eu urasc despartirea in casatorie. Matei 19:6 “Deci, ce a impreunat Domnul, omul sa nu desparta.”

In cazul de adulter dovedit sau a unei parasiri rautacioase a caminului, credem ca Sfanta Scriptura admite divortul si recasatorirea partii nevinovate.

Matei 19:9 “Isus le-a raspuns: “… oricine isi lasa nevasta, afara din pricina de curvie, si ia pe alta, preacurveste.” 1 Corinteni 7:15 “Daca cel necredincios vrea sa se desparta, sa se desparta; in imprejurarea aceasta, fratele sau sora nu mai sunt legati.”

DARNICIA CRESTINA
Noi credem si marturisim ca potrivit cu invatatura Cuvantului lui Dumnezeu si practica primilor crestini, membrii Bisericii sunt datori, in chip moral, sa contribuie din bunurile lor pamantesti, de buna voie si dupa putinta, la sustinerea cauzei Evangheliei.

2 Corinteni 9:6-7 “Sa stiti: cine seamana putin, putin va secera; iar cine va semana mult, mult va secera. Fiecare sa dea dupa cum a hotarat in inima lui, nu cu parere de rau, sau de sila, caci pe cine da cu bucurie il iubeste Dumnezeu.” Exod 25:2 “… Sa-mi aduca dar; sa-l primiti pentru Mine de la orice om care-l va da cu tragere de inima.” 35:5 “… Fiecare sa aduca prinos Domnului ce-l lasa inima.” 1 Cronici 29:5 “Cine vrea sa-si aduca de buna voie darurile inaintea Domnului.” Romani 12:8 “Cine da, sa dea cu inima larga.”

1. Sustinerea persoanelor ce se afla in slujba Evangheliei pentru a nu duce lipsa.

Filipeni 4:16, 18 “Caci mi-ati trimis in Tesalonic odata, chiar si de doua ori, ceva pentru nevoile mele. Am de toate si sunt in belsug. Sunt bogat de cand am primit ce mi-ati trimis …” Tit 3:13 “Ai grija de legiuitorul Zena si Apolo sa nu duca lipsa de nimic din ce le trebuie pentru calatoria lor .” 3 Ioan 6 “Vei face bine sa ingrijesti de calatoria lor, intr-un chip vrednic de Dumnezeu.” 1 Corinteni 9:14 “Domnul a randuit ca cei ce propovaduiesc Evanghelia sa traiasca din Evanghelie. Matei 10:10 “… caci vrednic este lucratorul de hrana lui.” 1 Timotei 5:18 “Caci Scriptura zice: ‘Sa nu legi gura boului cand treiera bucate’ ” si “vrednic este lucratorul de plata lui.” Etc.

2. Ajutorarea saracilor, orfanilor si vaduvelor.

Fapte 11:29 “Ucenicii au hotarat sa trimita fiecare dupa puterea lui un ajutor fratilor care locuiau in Iudeea.” Romani 15:26 “Caci cei din Macedonia si Ahaia au avut bunatatea sa faca o strangere de ajutoare pentru saraci dintre sfintii care sunt in Ierusalim.” 1 Corinteni 16:1 “Cat priveste strangerea de ajutoare pentru sfinti …” Ioan 12:7,8 “Isus a zis: ‘… Pe saraci ii aveti totdeauna cu voi …’ ” Matei 25:40 “Adevarat va spun, ca ori de cate ori ati facut aceste lucruri unuia din acesti foarte neinsemnati frati ai Mei, Mie mi le-ati facut.” Deuteronom 14:29 “… orfanul si vaduva … sa manance si sa se sature pentru ca Domnul Dumnezeul Tau sa te binecuvanteze … ” Iacov 1:27 “Religiunea curata … este sa cercetam pe orfani si pe vaduve in necazurile lor …” etc.

3. Cladirea de locasuri pentru inchinaciune.

Ex. 35:21 “Toti cei cu tragere de inima si bunavointa au venit si au adus prinos Domnului pentru lucrarea cortului.” 1 Cronici 29:1, 9 “… lucrarea este insemnata, caci casa aceasta nu este pentru om ci este pentru Domnul Dumnezeu. Poporul s-a bucurat de darurile de buna voie, caci le dadeau cu draga inima Domnului …” Ezra 2:68-69 “… au adus daruri de buna voie pentru Casa lui Dumnezu … au dat la vistieria lucrarii, dupa mijloacele lor …” etc.

MIJLOCITORUL NOSTRU IN FATA LUI DUMNEZEU
Noi credem si marturisim ca Isus Hristos este mijlocitorul randuit in mod divin, intre Dumnezeu si om. Luand asupra Sa natura omeneasca, totusi, fara pacat, El a suferit si a murit pe cruce pentru mantuirea pacatosilor. El a fost ingropat, a inviat a treia zi, si s-a inaltat la Tatal, la dreapta Caruia traieste pururea ca sa mijloceasca pentru poporul Sau. El este singurul Mijlocitor, Profet, Preot si Imparat al Bisericii Sale.

1 Timotei 2:5 “… este un singur Mijlocitor intre Dumnezeu si oameni. Omul Isus Hristos. “ Evrei 8:6 “… Hristos a capatat o slujba cu atat mai inalta cu cat legamantul al carui Mijlocitor este El, e mai bun …” 9:15 “… El este Mijlocitorul … pentru ca prin moartea Lui … sa capete vecinica mostenire …” 9:24 “Caci Hristos … a intrat chiar in cer, ca sa se infatiseze acum, pentru noi, inaintea lui Dumnezeu.” 12:24 “de Isus, Mijlocitorul …” 7:25 “… traieste pururea ca sa mijloceasca pentru ei.” Fapte 7:56 “… vad cerurile deschise si pe Fiul Omului stand in picioare la dreapta lui Dumnezeu.” Psalmul 110:1 “Domnul a zis Domnului Meu , ‘Sezi la dreapta Mea …” 1 Petru 3:22 “… Isus Hristos, care sta la drapta lui Dumnezeu, dupa ce s-a inaltat la cer …” Romani 8:34 “Hristos … sta la drapta lui Dumnezeu si mijloceste pentru noi.” 1 Ioan 2:1 “Dar, daca cineva a pacatuit avem la Tatal un Mijlocitor, pe Isus Hristos.”

PASTRAREA SFINTILOR IN HAR
Noi credem si marturisim ca un credincios mantuit prin jertfa salvatoare a Domnului Isus Hristos in urma pocaintei personale si a credintei, este pastrat in aceasta stare de har prin puterea lui Dumnezeu pana in clipa de necredinciosie (cand de buna voie paraseste aceasta pastrare). In acest scop Dumnezeu a daruit credinciosilor Duhul Sfant sa-i mangaie, sa-i lumineze, sa-i calauzeasca si sa-i desavarseasca. Aceasta conlucrare intre Duhul Sfant si om se vede in toate laturile vietii. In ramanerea in har se implineste vointa omului cu vointa divina, lupta lui, care este sprijinita de puterea lui Dumnezeu, pentru a birui ispitele si incercarile pacatului.

Isaia 41:10, 13 “… Eu sunt cu tine; nu te uita cu ingrijorare caci Eu sunt Dumnezeul Tau. Eu te intaresc, tot Eu iti vin in ajutor. Eu te sprijinesc cu dreapta Mea biruitoare. Caci Eu sunt Domnul Dumnezeul Tau, care te iau de mana dreapta si-ti zic: ‘Nu te teme de nimic, Eu iti vin in ajutor.’ “ Iuda 24 “Iar Acelui care poate sa va pazeasca de orice cadere …” 1 Petru 1:5 “Voi sunteti paziti de puterea lui Dumnezeu prin credinta, pentru mantuire …” 2 Petru 2:9 “… Domnul stie sa izbaveasca din incercare pe oamenii cucernici …” 1 Corinteni 10:13 “Dumnezeu care este credincios , nu va ingadui sa fiti ispititi peste puterile voastre, ci impreuna cu ispita a pregatit si mijlocul de iesire din ea, ca s-o puteti rabda .” Filipeni 1:6 “… Acela care a inceput in voi aceasta lucrare, o va ispravi pana in ziua lui Isus Hristos.” Ioan 10:28 “Eu le voi da viata vesnica, in veac nu vor pieri, si nimeni nu le va smulge din mana Mea.” Romani 8:26 “Duhul ne ajuta in slabiciunea noastra.” Etc

BISERICA SI STATUL
Noi credem si marturisim ca autoritatea Statului este de la Dumnezeu, fiind imbracata cu putere pentru pastrarea dreptului, ordinei si pedepsirea raufacatorilor. Potrivit cu invatatura Cuvantului lui Dumnezeu suntem datori a ne supune legilor, a ne indeplini indatoririle cetatenesti si a ne ruga pentru toate autoritatile Statului.

Tit 3:1 “Adu-le aminte sa fie supusi stapanirilor si dregatorilor, sa-i asculte, sa fie gata sa faca orice lucru bun.” Romani 13:1-7 “Oricine sa fie supus stapanirilor celor mai inalte caci nu este stapanire care sa nu vina de la Dumnezeu. Si stapanirile care sunt au fost randuite de Dumnezeu … Tot pentru aceasta sa platiti si birurile …” 1 Petru 2:13-14 “Fiti supusi oricarei stapaniri omenesti si dregatorilor …” 1 Timotei 2:1-3 “Va indemn … sa faceti rugaciuni … pentru toti cei ce sunt inaltati in dregatorii …” etc

LUCRARILE VIETII DE APOI
1. Starea intermediara (starea sufletului intre moarte si judecata)

Noi credem si marturisim ca la moartea fizica, trupul, care este din tarana (materie) este coborat in mormant, iar sufletul care este de la Dumnezeu (spirit) se duce la cer. In acea lume sunt doua stari diferite si complet despartite: una de fericire, odihna si desfatare, numita rai, “Sanul lui Adam,” “casa din cer” etc. si alta de pedeapsa, de chin si de suferinta, numita iad, “loc de chin,” “intunerecul de afara,” “adancul,” etc.
Dupa moarte sufletele celor mantuiti si impacati cu Dumnezeu se duc in rai, iar al celor nemantuiti se duc in iad. In ambele aceste stari sufletesti sunt pe deplin constiente si in asteptarea judecatii. Ele sunt fara trupuri.

a. Starea celor mantuiti
Luca 16:22 “Cu vremea saracul a murit; si a fost dus de ingeri in sanul lui Avraam.” Luca 23:43 “Adevarat iti spun ca astazi vei fi cu Mine in rai.” 2 Corinteni 5:1, 7, 8 “Stim in adevar ca daca se desface casa pamanteasca a cortului nostru trupesc avem o cladire in cer de la Dumnezeu, o casa care nu este facuta de mana, ci este vesnica … Pentru ca umblam prin credinta … suntem plini de incredere si ne place sa parasim trupul acesta ca sa fim acasa cu Domnul …” Apocalipsa 6:9-10 “… am vazut sub altar sufletele celor ce fusesera junghiati din pricina Cuvantului lui Dumnezeu si din pricina marturisirii pe care o tinusera. Ei strigau si ziceau, ‘pana cand Stapane, Tu care esti Sfant, drept si adevarat, zabovesti sa judeci … fiecaruia i s-a spus sa se mai odihneasca …” Apocalipsa 7:9, 14 “… m-am uitat si era o mare gloata pe care nu putea s-o numere nimeni … care statea in picioare … imbracati in haine albe … Acestia vin din necazul cel mare; si si-au spalat hainele si le-au albit in sangele Mielului.

b. Starea celor nemantuiti
Luca 16:22-23 “A murit si bogatul si l-au ingropat. Pe cand era el in locuinta mortilor, in chinuri, si-a ridicit ochii in sus, a vazut de departe pe Avraam, si pe Lazar in sanul lui.” 2 Petru 2:9 “… Domnul stie … sa pastreze pe cei nelegiuiti , ca sa fie pedepsiti in ziua judecatii.” 2:4 “Caci daca n-a crutat Dumnezeu pe ingerii care au pacatuit, ci i-a aruncat in adanc unde stau inconjurati de intunerec, legati cu lanturi si pastrati pentru judecata …” Matei 8:12 “Iar fiii Imparatiei vor fi aruncati in intunerecul de afara, unde va fi plinsul si scrasnirea dintilor.” 13:49-50 “… vor desparti pe cei rai din mijlocul celor buni, si-i vor arunca in cuptorul aprins; acolo va fi plansul si scrasnirea dintilor.” 2 Petru 2:17 “… lor le este pastrata negura intunerecului …” etc.

2. Venirea Domnului

Noi credem si marturisim ca potrivit invataturii Noului Testament, Domnul nostru Isus Hristos, care S-a inaltat la cer, va veni cu slava si stralucire pentru a face judecata celor vii si celor morti. Venirea Sa va fi vazuta de toti si se va petrece in clipa pe care o stie numai Dumnezeu Tatal. La venirea Sa, mortii vor invia, iar cei credinciosi, care au ramas in viata, vor fi schimbati intr-o clipa si rapiti in intampinarea Mirelui.

Fapte 1:11 “Acest Isus, care s-a inaltat la cer din mijlocul vostru, va veni in acelasi fel cum L-ati vazut mergand la cer.” Matei 24:30; Marcu 13:26; Luca 21:27 “… vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului cu putere si cu o mare slava.” Ioan 14:3 “… Ma voi intoarce si va voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu sa fiti si voi.” 1 Tesaloniceni 1:10 “… si sa asteptati din ceruri pe Fiul Sau …” 4:16-17 “Caci Insus Domnul, cu un strigat, cu glasul unui arhanghel si cu trambita lui Dumnezeu se va pogori din cer … noi cei vii, care vom fi ramas vom fi rapiti de toti impreuna cu ei in nori, ca sa intampinam pe Domnul in vazduh …” Apocalipsa 1:7 “Iata ca El vine pe nori. Si orice ochi il va vedea, si cei ce L-au strapuns …” Matei 24:36 “Despre ziua aceea si despre ceasul acela nu stie nimeni; nici ingerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatal.”

3. Invierea mortilor

Noi credem si marturisim ca la venirea Domnului mortii vor invia spre a se infatisa inaintea scaunului de judecata; trupurile inviate vor fi schimbate si ele in nemurire, vor fi asemenea trupului inviat al Mantuitorului. Cu acest trup se va mosteni viata de veci, cei mantuiti in fericirea vesnica iar cei nemantuiti in pedeapsa vesnica.

Ioan 5:28-29 “… vine ceasul cand toti cei din morminte vor auzi glasul Lui, si vor iesi afara din ele. Cei ce au facut binele, vor invia pentru viata; iar cei ce au facut raul vor invia pentru judecata.” Fapte 24:15 “… va fi o inviere a celor drepti si a celor nedrepti.” 1 Corinteni 15:42 “asa este si invierea mortilor. Trupul este semanat in putrezire si inviaza in neputrezire.” 15:52-53 “… la cea din urma trambita. Trambita va suna, mortii vor invia nesupusi putrezirii, si noi vom fi schimbati. Caci trebuie ca trupul acesta, supus putrezirii, sa se imbrace in neputrezire, si trupul acesta muritor sa se imbrace in nemurire.” Filipeni 3:21 “… El va schimba trupul starii noastre smerite si-l va face asemenea trupului slavei Sale. Apocalipsa 20:13 “Marea va da inapoi pe mortii care erau in ea; moartea si locuinta mortilor au dat inapoi pe mortii care erau in ele.” Etc

4. Judecata de apoi

Noi credem si marturisim ca fiecare om va fi judecat in mod drept de Dumnezeu prin Domnul nostru Isus Hristos, pentru a primi rasplata sau pedeapsa, dupa felul sau de vietuire in viata pamanteasca.

Fapte 17:30-31 “Dumnezeu … a randuit o zi in care va judeca lumea dupa dreptate, prin omul pe care L-a randuit pentru aceasta, si despre care a dat tuturor oamenilor o dovada netagaduita prin faptul ca L-a inviat din morti.” Romani 2:16 “Si faptul acesta se va vedea in ziua cand dupa Evanghelia mea, Dumnezeu va judeca, prin Isus Hristos, lucrurile ascunse ale oamenilor. 2 Corinteni 5:10 “Caci toti trebuie sa ne infatisam inaintea scaunului de judecata a lui Hristos, pentru ca fiecare sa-si primeasca rasplata dupa binele sau raul pe care-l va fi facut cand traia in trup.” Apocalipsa 20:12 “si am vazut pe morti, mari si mici, stand in picioare inaintea scaunului de domnie. Niste carti au fost deschise, si a fost deschisa o alta carte, care este cartea vietii. Si mortii au fost judecati dupa faptele lor, dupa cele ce erau scrise in cartile acelea.” Fapte 24:25 “… pe cand vorbea Pavel … despre judecata viitoare …” etc.

5. Starea dupa judecata

Noi credem si marturisim ca dupa judecata, potrivit Noului Testament, cei mantuiti vor mosteni viata de veci in fericirea cereasca, iar cei nemantuiti vor fi lepadati de la fata lui Dumnezeu in chinul vesnic spre pedeapsa vesnica. In aceste stari va fi fiinta intreaga; si trupul inviat, schimbat in nemurire, si sufletul.

a. Starea celor mantuiti
Matei 25:46 “… cei neprihaniti vor merge in viata vesnica.” Apocalipsa 21:3-4 “Iata cortul lui Dumnezeu cu oamenii. El va locui cu ei, si ei vor fi poporul Lui, si Dumnezeu Insus va fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor. El le va sterge orice lacrima din ochii lor. Si moartea nu va fi. Nu va mai fi nici o tanguire, nici tipat, nici durere, pentru ca lucrurile dintai au trecut.” Apocalipsa 22:3-5 “Scaunul de domnie al lui Dumnezeu si al Mielului vor fi in ea. Robii Lui ii vor sluji. Ei vor vedea fata Lui si Numele Lui va fi pe fruntile lor. Acolo nu va fi nici noapte, si nu vor mai avea trebuinta nici de lampa, nici de lumina soarelui, pentru ca Domnul Dumnezeu ii va lumina, si vor imparati in veci vecilor.” Matei 25:34 “Veniti binecuvantatii Tatalui Meu de mosteniti Imparatia, care v-a fost pregatita de la intemeierea lumii.”

b. Starea celor nemantuiti
Matei 25:46 “… acestia vor merge in pedeapsa vesnica.” 25:41 “Duceti-va de la Mine blestematilor in focul cel vesnic, care a fost pregatit diavolului si ingerilor lui.” Apocalipsa 14:10-11 “va bea si el din vinul maniei lui Dumnezeu … si va fi chinuit in foc si in pucioasa … si fumul chinului lor se suie in sus in vecii vecilor.” Apocalipsa 21:8 “Dar cat despre fricosi, necredinciosi, scarbosi, ucigasi, curvari, vrajitori, inchinatori la idoli, si toti mincinosii, partea lor este iadul, care arde cu foc si cu pucioasa, adica moartea a doua. Apocalipsa 20:15 “Oricine n-a fost gasit scris in cartea vietii, a fost aruncat in iazul cu foc.”

—————————-

Statutul de Organizare și Funcționare al Asociației Baptiste Române din America și Canada

Articolul I: Numele
Denumirea acestei organizaţii este Asociaţia Baptistă Română din Statele Unite ale Americii şi Canada.

Articolul II: Scopul
Scopul asociaţiei este:
1. Să strângă laolaltă frăţietatea baptistă română din Statele Unite şi Canada într-o părtăşie a dragostei, în Numele Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos şi să promoveze legătura, respectul şi colaborarea între bisericile membre.
2. Să fie o punte de legătură între bisericile baptiste române şi alte organizaţii, uniuni sau convenţii baptiste, în reprezentare, părtăşie şi misiune.
2.1. Să fie mijlocul de reprezentare al bisericilor membre în faţa forurilor guvernamentale, sociale şi politice.
2.2. Să iniţieze şi să suporte acţiuni misionare interne şi externe.
2.3. Să promoveze literatura creştină între români.
2.4. Să promoveze întrajutorarea în domeniul edilitar.
2.5. Să vegheze în vederea disciplinei.

Articolul III: Începuturile şi mărturisirea de credinţă
1. Acest statut de organizare este o modificare a Statutului din 2006 şi a celorlalte începând cu “Prima Convenţie” de la 1 Septembrie 1913 in Cincinnati, Ohio, care reprezintă momentul de început al asociaţiei.
2. Această Asociaţie şi bisericile membre au adoptat Mărturisirea de Credinţă a Cultului Creştin Baptist din România şi cea întocmită de Convenţia Baptistă de Sud, varianta anului 2000 (Baptist Faith and Message, 2000).

Articolul IV: Caracterul
1. Asociaţia Baptistă Română este o organizaţie cu caracter moral şi spiritual şi îşi va menţine acest caracter. Întrucât caracterul Asociaţiei este o reflectare a caracterului bisericilor membre din Asociaţie, Asociaţia Română Baptistă îşi asumă rolul de a supraveghea bisericile în menţinerea statutului de înaltă ţinută morală şi spirituală potrivit cu învăţătura Sfintelor Scripturi.
2. Asociaţia Baptistă Română în bisericile sale va primi pentru slujire păstori care vor fi cercetaţi în prealabil, de un grup de păstori numiţi de către comitetul executiv al Asociaţiei, şi în urma recomandării acestora, ei vor fi votaţi de către biserici.
3. Asociaţia Baptistă Română este formată din biserici ce se obligă să recunoască măsurile disciplinare luate de orice biserică soră, iar primirea noilor membri ce vin dintr-o biserică a Asociaţiei să fie făcută pe baza recomandării din partea bisericii de unde au plecat.

Articolul V: Membralitatea şi reprezentarea
1. Asociaţia este formată din bisericile baptiste române, bisericile filiale şi misiunile locale din Statele Unite ale Americii şi Canada ce au fost primite ca şi membre şi care consimt să participe împreună, la părtăşia în dragoste şi la conlucrare în misiune.
2. Primirea bisericilor în Asociaţie se face în congres după următoarea procedură:
2.1. Fiecare biserică ce doreşte a fi primită în Asociaţie va trebui să facă o cerere de primire pe care să o trimită comitetului executiv. Cererea urmează să fie discutată de comitetul executiv şi după ce va obţine votul majoritar va fi prezentată congresului următor spre votare. Pentru primire trebuie să întrunească cel puţin două treimi de voturi.
2.2. În cazul bisericilor ce s-au format prin desprinderea în urma unui conflict dintr-o altă biserică membră a Asociaţiei şi care cer să fie primite în sânul Asociaţiei, primirea este condiţionată de împăcarea frăţeasca cu biserica de unde a plecat şi o recomandare din partea bisericii de unde a plecat. Comitetul executiv va pune în discuţie această problemă şi va prezenta decizia lor congresului pentru rezolvare.
3. Bisericile membre în Asociaţie vor fi reprezentate la congresele anuale prin delegaţi aleşi de drept, proporţional cu numărul de membri astfel:
3.1. Fiecare biserică are dreptul la cel puţin doi delegaţi;
3.2. Pe lângă cei doi delegaţi, bisericile mai mari de 100 de membri pot adăuga un delegat la fiecare 50 de membri;
3.3. Nici o biserică nu are dreptul la mai mult de 10 delegaţi;
3.4. Păstorii sânt consideraţi din oficiu delegaţi la congres, indiferent de numărul celorlalţi delegaţi aleşi;
3.5. Interesul Asociaţiei este ca bisericile să fie cât mai bine reprezentate prin delegaţii lor. Fiecare delegat poate vota doar pentru sine şi votul lui va conta ca un singur vot;
3.6. Cei propuşi pentru candidatură la vreo poziţie în cadrul comitetului Executiv trebuie să fie prezenţi sau absenţa lor să fie bine justificată.

Articolul VI: Responsabilitatea bisericilor membre
Fiecare biserică membră în Asociaţie are îndatorirea:
1. Să trimită delegaţi la congres.
2. Să trimită secretarului executiv al Asociaţiei un raport care să cuprindă datele statistice importante: numărul de membri, botezuri, decese, căsătorii precum şi schimbările majore survenite în timpul anului.
3. Să participe la activităţile votate de comun acord.
4. Să suporte financiar activităţile Asociaţiei.

Articolul VII: Autoritatea
1. Asociaţia se consideră independentă şi de sine stătătoare în sfera ei de activitate, fără a-şi exercita autoritatea în domeniul legislativ sau juridic asupra bisericilor membre şi nu va avea nici o interferenţă eclestiastică în treburile interne ale vreunei biserici.
2. Asociaţia are îndatorirea, prin conducătorii aleşi de drept, să asiste bisericile membre la rezolvarea conflictelor interne, numai pe baza unei invitaţii din partea bisericii locale în cauză şi doar în poziţia de observatori şi sfetnici, sau după cum biserica locală hotăreşte.
3. Congresul Asociaţiei are dreptul să retragă afilierea vreunei biserici membre din cauza încălcărilor de doctrină, din cauza căderii în păcat, din cauza neparticipării timp de trei ani consecutivi, sau pe baza unei cereri de retragere. Înainte ca să se pună la vot retragerea afilierii vreunei biserici cu Asociaţia, comitetul executiv trebuie să facă dovada că a întreprins toate acţiunile posibile de a remedia situaţia în cauză. Retragerea se va face pe baza votului ce va întruni cel puţin două treimi din voturile delegaţilor la congres.
4. În cazul neînțelegerilor care duc la nedorite rupturi în bisericile locale, Comisia pastorală se va deplasa la fața locului, va analiza situația creată și va pune la dispoziția Comitetului Executiv un raport pe baza căruia se vor lua hotărâri la cea mai apropiată Convenție. Asociația descurajează fracturarea părtășiei frățești în bisericile membre și recomandă și suportă rezolvarea stărilor de conflict, nu prin părăsirea bisericii, ci prin pocăința celor implicați.

5. Orice păstor din Asociaţie care participă la ruperea unei biserici membre şi care ajută la formarea unei biserici noi, rupte din vreo biserică a Asociaţiei, îşi pierde calitatea de păstor membru în Asociaţie.
   6. Cei ce se lasă antrenaţi în vreun proces de dezbinare din care rezultă ruperea unei biserici nu sunt sprijiniţi şi nu vor beneficia de înţelegerea şi suportul Asociaţiei în organizarea şi administrarea bisericii noi formate prin rupere şi dezbinare.

Articolul VIII: Congresul sau Convenţia
Adunarea generală anuală a Asociaţiei Baptiste Române din Statele Unite şi Canada este numită Congres sau Convenţie.
1. Congresul este organul suprem de îndrumare a Asociaţiei Baptiste Române din Statele Unite şi Canada.
2. Congresul este convocat de preşedinte în urma hotărârii comitetului executiv de fixare a locului, datei, ordinei de zi şi a programului de desfăşurare. Convocarea se face cu cel puţin 60 de zile înainte de data congresului. Data, locul şi programul de desfăşurare al congresului vor fi publicate în revista Luminătorul.
3. Atribuţiile congresului sunt:
3.1. De a aproba orice modificare de statut al Asociaţiei şi de a ratifica statutele aprobate de forurile respective ale organizaţiilor de tineret, de femei şi de şcoală duminicală;
3.2. De a alege comitetul executiv şi comitetele de lucru. Alegerile se pot face cu vot deschis, cu vot secret sau cu vot nominal după preferinţa congresului. Propunerile pentru comitetul executiv se vor face de către delegaţi. Fiecare delegat va propune un singur candidat. Orice propunere trebuie să fie secondată pentru a fi luată în considerare. După închiderea propunerilor se va trece la vot. Va fi declarat ales candidatul cu cele mai multe voturi şi care trebuie să fie de cel puţin jumătate din numărul voturilor plus unul. Un candidat neales la un post, poate fi propus la posturile următoare. Pentru funcţiile din comitetul executiv pot fi propuse numai persoane care sunt membri de drept şi de fapt în bisericile baptiste române afiliate la Asociaţie;
3.3. De a aproba bugetul anual întocmit de Comitetul Executiv;
3.4. De a aproba proiectele propuse în Congres;
3.5. De a aproba rezoluţiile şi moţiunile propuse în Congres;
3.6. De a aproba rapoartele de activitate şi descărcarea de sarcini a vechiului comitet;
3.7. De a iniţia lucrări de misiune internă şi externă;
3.8. De a da îndrumări după care să se desfăşoare activitatea misionară şi evanghelistică în cadrul Asociaţiei;
3.9. De a rezolva orice alte probleme care se ivesc în cadrul Asociaţiei.
4. Congresele Asociaţiei se vor ţine în Sâmbăta şi Duminica dinaintea Zilei Muncii (Labor Day) care este în prima Luni din Septembrie.
5. Congresele se vor ţine prin rotaţie în localităţile unde se află câte o biserică membră a Asociaţiei.
6. Vineri dimineaţa, înainte de Congres, se va ţine Conferinţa Păstorilor, la care este de dorit să participe toţi păstorii din Asociaţie.
7. Adunările Congresului for fi prezidate de către preşedinte sau la alegerea lui de unul din vice-preşedinţi. Congresul poate cere ca adunările să fie prezidate de către un preşedinte de zi ales, cerere care trebuie votată şi care trebuie să întrunească două treimi din voturile delegaţilor prezenţi.

Articolul IX: Conducerea Asociaţiei
1. Comitetul executiv este forul de conducere al Asociaţiei şi va fi format din următorii:
1.1. Preşedinte
1.2. Vice-Preşedinte – Est
1.3. Vice-Preşedinte – Vest
1.4. Vice-Preşedinte – Canada
1.5. Vice-Preşedinte pentru românii veniţi din Republica Moldova şi Ucraina.
1.6. Secretar Executiv
1.7. Secretar de Şedinţe – Est
1.8. Secretar de Şedinţe – Vest
1.9. Casier Administrativ
1.10. Casierul fondului de misiune

1.11. Administratorul Asociației (Association Trustee)

1.12. Editorul revistei Luminătorul

1.13. Preşedinţii comisiilor de lucru
1.14. Foștii președinți ai Asociației ca membri onorifici.
2. Mandatul celor aleşi în comitetul executiv va fi pentru trei ani cu excepţia secretatului executiv şi preşedinţii comisiilor, pe care le va decide Congresul. Nici o persoană nu poate deţine două poziţii în comitetul executiv. Fiecare candidat trebuie să provină dintr-o biserică membră care să fi fost în Asociaţie timp de cel puţin un an.
3. Atribuţiile comitetului executiv sunt următoarele:
3.1. De a duce la îndeplinire hotărârile congresului.
3.2. De a rezolva problemele transmise de congres nerezolvate.
3.3. De a acţiona ad-interim în locul congresului în timpul dintre congrese.
3.4. De a prezenta congresului bugetul pentru anul următor.
3.5. De a aproba în prealabil amendarea sau modificarea statutului.
4. Convocarea comitetului executiv se va face de către preşedinte, care va stabili data, locul şi ordinea de zi cu cel puţin două luni înainte.
5. Între congrese comitetul executiv are puterea de a rezolva toate problemele afară de cele rezervate prin statut congresului.
6. Comitetul executiv se va întruni o dată pe an, primăvara, în ambele părţi. La nevoie, preşedintele poate convoca şedinţe extraordinare. Deasemenea, două treimi ale comitetului executiv pot convoca o şedinţă extraordinară.
7. Preşedintele tineretului, preşedinta asociaţiei femeilor şi directorul şcoalelor duminicale vor lua parte la şedinţele comitetului executiv şi vor informa despre lucrările comitetului, organizaţiilor lor.

Articolul X: Îndatoririle membrilor comitetului executiv
1. Îndatoririle preşedintelui:
1.1. Să organizeze şi să conducă şedinţele adunărilor generale şi ale întrunirilor de lucru ale comitetului executiv.
1.2. Să urmărească împlinirea hotărârilor congreselor.
1.3. Să reprezinte Asociaţia în faţa autorităţilor şi a uniunilor frăţeşti.
1.4. Să semneze singur (sau după cum alege) documentele curente şi împreună cu secretarul executiv documentele de cumpărare-vânzare în numele Asociaţiei.
1.5. Să viziteze bisericile din cadrul Asociaţiei spre a păstra relaţii frăţeşti şi a inspira poporul la trăirea vieţii de creştin şi la misiune. În mod special va vizita bisericile în care vor avea loc evenimente speciale la care preşedintele este invitat.
1.6. Să înlocuiască orice funcţionar ales de congres care în timpul anului a decedat, a demisionat ori şi-a pierdut abilitatea de a îndeplini funcţia pentru care a fost ales.

2. Îndatoririle vice-preşedinţilor:
   2.1. Să sprijinească activitatea preşedintelui în colaborare frăţească şi să înlocuiască activităţile preşedintelui în cazul că acesta este incapacitat sau le dă mandat să îndeplinească anumite lucrări.
   2.2. Să fie gata pentru succesiune în ordinea seniorităţii la funcţia de preşedinte în caz de deces al acestuia.
   2.3. Să fie la conducerea lucrărilor adunărilor generale ale congreselor prin rotaţie după cum preşedintele le face programarea.
   2.4. Cei patru vice-preşedinţi vor fi aleşi din bisericile din zona de est, vest, Canada şi biserici ale românilor proveniţi din Republica Moldova şi Ucraina.
   2.5. Să fie supraveghetori asupra bunului mers al lucrărilor din regiunea din care au fost aleşi.
3. Îndatoririle secretarului executiv:
   3.1. Să ţină la curent statisticile membralităţii bisericilor membre şi să dea raport anual asupra acestor statistici.
   3.2. Să păstreze corespondenţa de lucru a Asociaţiei.
   3.3. Să asiste activitatea, întocmirea corespondenţei şi semnarea documentelor împreună cu preşedintele.
   3.4. Să ţină la zi întocmirea formelor de înregistrare şi încorporare a Asociaţiei.
   3.5. Să ţină corespondenţa cu bisericile membre în legătură cu activităţile şi necesităţile Asociaţiei, după cum preşedintele îi dă instrucţiuni.
4. Îndatoririle secretarului de şedinţe:
   4.1. Să înregistreze lucrările de zi ale şedinţelor de lucru ale comitetului executiv şi ale adunării generale ale congresului.
   4.2. Să citească hotărârile din şedinţe înainte de a fi aprobate.
   4.3. Să păstreze toate procesele verbale şi documentele şedinţelor din timpul cât este în funcţiune şi apoi să le predea arhivarului.
   4.4. Să trimită o copie a proceselor verbale preşedintelui şi vice-preşedinţilor şi tuturor păstorilor bisericilor din Asociaţie.
5. Îndatoririle casierilor:
   5.1. Să încaseze, să efectueze plăţile şi să contabilizeze contribuţiile şi cheltuielile Asociaţiei împărţind activitatea financiară în două: Casierul administrativ pentru cheltuielile curente interne ale Asociaţiei şi Casierul misionar pentru proiecte misionare oriunde în lume după cum sunt aleşi de congres. Casierii vor elibera o chitanţă legală ce poartă sigilul Asociaţiei pentru orice sumă primită şi vor efectua plăţile aprobate de comitetul executiv sau ordonate de preşedintele Asociaţiei.
   5.2. Să prezinte activitatea financiară spre control cenzorilor aleşi.
   5.3. Să prezinte rapoarte financiare în faţa comitetului executiv la întrunirile de peste an şi în faţa Congresului o dată pe an.
6. Îndatoririle Administratorului Asociației

6.1. Să pregătească raportul anual cu privire la statutul Asociației.

6.2. Să păstreze rapoarte ale bugetului.

6.3. Să ia măsuri pentru ca Asociația să fie protejată de abuzuri financiare. Documentele contabile trebuie păstrate pentru o perioadă de cel puțin șase ani.

Articolul XI: Comisiile de lucru
În cadrul Asociaţiei vor funcţiona mai multe comisii de lucru
1. Toate comisiile de lucru vor funcţiona sub supravegherea preşedintelui Asociaţiei şi vor raporta activitatea în faţa Congresului.
2. Fiecare preşedinte de comisie va face parte din comitetul executiv.
3. Comisiile de lucru din cadrul Asociaţiei sunt:

3.1. Comisiile de sfetnici pastorali:
3.1.1. Comisiile pastorale vor fi organizate pe plan zonal sub coordonarea vicepreședintelui regional și pot avea în componență păstori și alți membri ce demonstrează maturitate spirituală și sunt recomandați de biserica locală.

3.2. Comisia de misiune:
3.2.1. Comisia de misiune se va compune din trei persoane: un preşedinte şi doi membri.
3.2.2. Comisia de misiune va avea ca sarcină propunerea, ducerea la îndeplinire şi supravegherea proiectelor misionare ale Asociaţiei.
3.2.3. Numim “Proiecte Misionare” înfiinţarea de noi biserici, susţinerea bănească a unor predicatori şi evanghelişti, proiecte edilitare de cult, ajutoare financiare în locurile unde e necesar, etc.
3.2.4. Proiectele misionare trebuiesc propuse, discutate şi adoptate în congres.

3.3. Comisia financiară:
3.3.1. Comisia financiară se va compune din şase membri: un casier administrativ, un casier pentru fondul de misiune şi patru cenzori.
3.3.2. Controlul financiar trebuie efectuat de două ori pe an.
3.3.3. Cei doi casieri fac parte din comitetul executiv.
3.3.4. Comisia financiară va căuta şi folosi cele mai potrivite metode de colectare şi păstrare în conturile băneşti a banilor Asociaţiei.

3.4. Comisia de literatură:
3.4.1. Comisia de literatură se va compune din şase membri: un editor al revistei Asociaţiei “Luminătorul”, un administrator al acestei reviste, şi corespondenţi.
3.4.2. Pe lângă editarea/redactarea lunară a revistei, comisia de literatură va supraveghea efectuarea proiectelor literare hotărâte în congres.
3.4.3. Editorul şi administratorul revistei vor face parte din comitetul executiv.
3.4.4. Arhivarul va colecta şi păstra documentele, corespondenţa şi revistele Asociaţiei.

3.5. Comisia de rezoluţii:
3.5.1. Comisia de rezoluţii se va compune dintr-un preşedinte şi patru membri.
3.5.2. Comisia de rezoluţii va strânge, edita şi prezenta în faţa congresului propunerile de rezoluţii care urmează să fie votate cu majoritate ca rezoluţii ale congresului, urmărind problemele curente legate de viaţa credincioşilor baptişti şi în mod special a credincioşilor baptişti români.
3.5.3. Comisia de rezoluţii se va întruni de două ori pe an.

3.6. Comisia şcolilor duminicale:
3.6.1. Comisia va fi formată din trei persoane: un preşedinte şi doi membri.
3.6.2. Comisia va întocmi calendarul lecţiilor de şcoală duminicală şi-l va difuza bisericilor membre.
3.6.3. Cheltuielile survenite din tipărirea acestor calendare şi banii colectaţi vor fi contabilizaţi de casierul administrativ.

3.7. Comisia de organizare a congresului:
3.7.1. Această comisie va purta de grijă pe plan local în: găsirea locului potrivit pentru întrunirea viitorului congres, cazarea delegaţilor şi a musafirilor, informarea tuturor bisericilor asupra itinerarului şi a orarului viitorului congres, cât şi menţinerea ordinei publice după codurile locale ale oraşului.
3.7.2. Componenţa acestei comisii va fi de cinci persoane: un preşedinte şi patru membri, din localitatea unde se va ţine congresul pe care îl vor avea de organizat.
3.7.3. Data şi locul viitorului congres vor fi propuse de comitetul executiv şi alese în congres cu un an înainte.
3.7.4. Ordinea de zi şi conducerea congresului NU intră în îndatoririle acestei comisii, ele fiind prerogative ale preşedintelui.
3.7.5. Ordinea de zi va fi discutată şi votată alături de propunerile ce se vor ridica din popor.

3.8. Departamentele auxiliare:
3.8.1. În cadrul Asociaţiei vor funcţiona următoarele departamente auxiliare:
3.8.1.1. Societatea surorilor (sau uniunea surorilor)
3.8.1.2. Uniunea tineretului
3.8.2. Fiecare din aceste departamente se pot organiza după structura cea mai potrivită şi pot avea un statut propriu de funcţionare care trebuie aprobat şi de congresul Asociaţiei.
3.8.3. Preşedinţii acestor departamente auxiliare vor da rapoarte de activitate şi în faţa congresului.

Articolul XII: Întruniri
1. Congresele Asociaţiei se vor ţine în sâmbăta şi duminica dinaintea Zilei Muncii (Labor Day) care este în prima luni din septembrie.
2. Congresele se vor ţine prin rotaţie în localităţile unde se află câte o biserică membră a Asociaţiei alternând dacă se poate între bisericile din vest şi cele din est.
3. Întrunirile Comitetului Executiv vor avea loc o dată pe an, între congrese, primăvara după Paşte. Şedinţele vor fi convocate de preşedintele Asociaţiei.

Articolul XIII: Probleme de disciplină
1. Problemele de disciplină se referă la persoanele care au fost alese în comitetul executiv sau numite într-una din comisiile care funcţionează în cadrul Asociaţiei. Problemele de disciplină sunt următoarele:
1.1. Comportarea imorală.
1.2. Delapidare de bani din fondurile bisericii, Asociaţiei sau din viaţa socială.
1.3. Împotrivirea de a executa o hotărâre a congresului sau a comitetului executiv.
1.4. Folosirea neadevărului în prezentarea situaţiilor sau a dărilor de seamă.
1.5. Decăderea de la credinţă sau îmbrăţişarea de doctrine străine faţă de credinţa baptistă menţionată în mărturisirea de credinţă a Asociaţiei Baptiste Române din Statele Unite şi Canada, anexată prezentului statut sau absenţa îndelungată de la biserica unde este membru.
1.6. Excluderea persoanei din biserica din care a făcut parte.
1.7. Căutarea de certuri repetate şi provocarea de neînţelegeri cu alte persoane din cadrul comitetului executiv.
1.8. Neglijarea în îndeplinirea îndatoririlor.
1.9. Încălcarea conştientă a prezentului statut.
1.10. Depăşirea de atribuţii în dauna Asociaţiei.
1.11. Orice altă decădere similară acestora.

2. Pentru documentarea necesară a cazurilor de disciplină comisia de sfetnici pastorali vor face constatarea cazului de indisciplină şi vor raporta în scris asupra celor constatate. Pe baza lor, comitetul executiv în şedinţa ordinară sau extraordinară va putea merge până la suspendarea din funcţie şi înlocuirea ad-interim a postului respectiv. Hotărârea comitetului executiv va trebui comunicată bisericii din care face parte persoana în cauză.
3. Conflictele nerezolvate în bisericile din cadrul Asociaţiei care duc la despărţirea bisericii. În cazul unor probleme care nu pot fi soluţionate de o biserică din Asociaţie, comitetul bisericii respective sau o treime din membrii bisericii pot convoca comitetul executiv al Asociaţiei pentru soluţionarea conflictului. Comitetul executiv va folosi comisia de sfetnici pastorali în sensul acesta care se va deplasa în biserica cu probleme, va asculta ambele părţi şi va decide în lumina Scripturii , a prezentului statut, al statutului bisericilor din Asociaţie cât şi pe baza mărturisirii de credinţă a Asociaţiei Baptiste Române din Statele Unite şi Canada, anexată prezentului statut. Apoi va raporta comitetului executiv decizia lor.

Articolul XIV: Reguli generale de urmat
1. Toţi membrii Asociaţiei pot participa la toate sesiunile congresului şi pot cere cuvântul la discuţii, pot face propuneri, pot supune rezoluţii dar nu au drept de vot deliberativ. Limita de timp pentru cuvânt este de trei minute. Numai delegaţii la congres au vot deliberativ.
2. În toată activitatea Asociaţiei se va urmări cu grijă conlucrarea frăţească, buna armonie şi respectul reciproc.
3. În alcătuirea comitetului executiv e bine să se urmărească o bună reprezentare a tuturor bisericilor din Asociaţie.
4. Asociaţia Baptistă Română din Statele Unite şi Canada poate întreţine relaţii frăţeşti de doctrină sau sociale cu alte organizaţii religioase, sociale sau umanitare.
5. Asociaţia Baptistă Română din Statele Unite şi Canada este o organizaţia apolitică şi astfel nu se va angrena în luptele politice dar va apăra credinţa creştină în toate domeniile vieţii.
6. Comitetul executiv poate hotărî, pentru congres, confecţionarea de insigne, panglici sau etichete de identitate.
7. Comitetul executiv are singurul autoritatea de a hotărî şi invita anumite personalităţi din afara Asociaţiei ca musafiri şi invitaţi la congres sau de a invita şi a pune pe program anumiţi predicatori sau profesori de teologie cu anumite prelegeri sau conferinţe. Pe baza hotărârii comitetului executiv, preşedintele va trimite scrisorile de invitaţie.
8. Procesele verbale ale şedinţelor comitetului executiv şi ale congresului vor fi comunicate fiecărei biserici din Asociaţie după ce au fost semnate de preşedintele care a prezidat, de vice-preşedinţi şi de secretarul de procese verbale.
9. În cazul când o hotărâre a congresului sau a comitetului executiv violează o lege a statului, constatarea făcută după închiderea şedinţei forului respectiv, preşedintele Asociaţiei are puterea de a suspenda hotărârea în cauză până la următoarea întrunire a comitetului executiv care va decide final asupra faptului.
10. Orice sumă donată Asociaţiei cu destinaţie declarată va fi folosită întocmai după dorinţa expresă a donatorului. Nici un for al Asociaţiei nu poate schimba destinaţia donaţiei.
11. Se recomandă bisericilor din Asociaţie să folosească limba română în toate serviciile bisericii.

Articolul XV: Dispoziţii finale
1. Prezentul statut poate fi modificat prin amendamente la congresele Asociaţiei cu o majoritate de două treimi din voturi, după ce propunerile de modificare au fost prezentate şi aprobate la o adunare special convocată în acest scop sau la congresul dinainte.
2. Prezentul statut îndreptat şi structurat aşa după cum este scris a fost votat de congresul al 102-lea ţinut la Hickory, North Carolina, în zilele de 29-31 august 2014 și are efect imediat după votare.

30 august 2014 Anul Domnului

Preşedinte,                Secretar Executiv,
Eusebiu Rusu                Sorin Sabou

Editor,
Nelu Ciorba

Courtesy baptisti.org