Un catehism scurt despre botez (1659)
de John Tombes, B.D.
pentru cititorul creștin
Multe sunt lucrurile puse pe seama Antipoaedobaptiștilor în Doctrina și Practica lor, care s-au dovedit a fi pe nedrept imputate lor, prin multe tratate tipărite. Pentru o înțelegere mai ușoară a adevărului , în loc de citirea unor tratate mari, acest Compendium,este compus în maniera unui catehism și publicat, în care cei care au o judecată diferită au făcut declarații despre calea lor, pentru lumea întreagă, lucru petrecut nu pentru că dezacordul în anumite chestiuni este mic sau aparține anumitor persoane, a căror cauză este diferită de cea comună, și deci nu necesită o confesiune distinctă sau o declarație diferită de cea a altora care este publicată.
Am considerat necesară aceasta datorită importanței restaurării botezului corect, a cărui doctrină este un articol despre baza creștinismului, Evrei 6.2. unde îl punem pe Hristos, Gal. 6.27. unit cu Membrii, Efes. 4.5. conform cu Hristos, Col. 2.12. Rom. 6.3,4,5. Necesită credința mântuitoare, Marcu 16.26. cu pocăința de păcate, Fapte 2.38. cu proferarea credinței obținute a botezaților, Fapte 8.37. despre manifestarea convertirii, Fapte 10.47. Fapte 11.17. ca datoria botezaților, și nu privilegiu, Fapte 22.16. administrat solemn în vremurile primitive, cu examinarea strictă și angajamentul botezaților, acordând dovezile principale ale creștinismului, mai mult decât Cina Domnului;n până acolo încât unii au înțeles Evrei 6.4. că a cădea după, este ireparabil.
Dar pretinsul botez al copiilor, profan, diferit de instituția lui Hristos și de practica apostolilor, făcut de lucrători și oameni într-o manieră lumească, pervertește Scriptura, pretinzând un jurământ al botezului, care este o ficțiune și foarte multe consecințe rele pentru creștini, constituția bisericii, guvern, dacă oamenii erau așa de sensibili față de rău cum ar trebui să fie, ar tremura în fața acestei batjocuri a lui Dumnezeu și al abuzului unei porunci așa de sfinte despre închinarea înaintea lui Dumnezeu și sufletele oamenilor, cu o presupunere așa de arogantă că actul acesta al oamenilor aparține lui Dumnezeu.
Dacă istoria acestei coruperi era limpede, s-ar găsi că acest act aparține întunericului anticristului și tiraniei care oprima bisericile creștine. Scopul autorului acestei lucrări este manifestarea adevărului, de care el se bucură și dorește să vă bucurați. Moțiunea este ca cea a apostolului, Fil. 3.15,16. Dacă sunteți de altă părere, Dumnezeu vă va lumina, dar în ce suntem de acord, să fim uniți.
Un scurt catehism despre botez
1. Este botezul în apă o poruncă a lui Hristos, continuat de ucenici până la finalul lumii?Botezul în apă este porunca lui Hristos, care trebuie continuat de discipoli până la finalul lumii; cum apare din poruncile Lui, Mat. 28.19,20. Marcu 16.15,16. Trebuie unit cu predicarea evangheliei, facerea de ucenici, predicarea și învățare păstrării poruncilor lui Hristos; și acestea până la sfârșitul zilelor, Hristos a promis că va fi cu ei până atunci.
2. Nu este sfârșitul lumii la fel ca sfârșitul veacului?
Se pare că Matei vrea să spună prin sfârșitul veacului, ultimul timp, sau zi, când va fi o separare a binelui de rău, unul pentru foc, celălalt va străluci ca soarele, unde Matei folosește aceeași formă de a vorbi, Mat. 13.39,40,49. Mat. 24.3. nu se înțelege altceva.
3. Se poate înțelege botezul din Mat.28.19. Marcu 16.16 altfel decât cu apă?
Botezul aici trebuie înțeles ca botezul cu apă, fie ca botezul lui Ioan Botezătorul sau botezul ucenicilor, se referă la botezul cu apă, Ioan 4.1,2 și în multe alte locuri, practica și porunca apostolilor, Fapte 2.38,41. Fapte 10.47,48. Arată că înțelegeau porunca lui Hristos, Mat. 28.19. Marcu 16.16.
4. Nu se referă la botezul cu DS sau la suferințe?
Nu, deoarece botezul cu DS nu este atribuit altcuiva decât lui Hristos, Mat 3.11. Luca 3.16. botezul cu DS nu este o datorie a tuturor să o facem, ci un dar liber al lui Hristos, nu este comun tuturor ucenicilor lui Hristos, ci doar specific unora, iar a numi ucenicii botezători cu suferința înseamnă să îi numim prigonitori.
5. De ce a spus Pavel că Hristos nu l-a trimis să boteze?1 Cor. 1.16.
Nu pentru că nu s-a poruncit tuturor să boteze, altfel nu ar fi botezat pe cei pe care i-a botezat, 1 Cor. 1.14.16. etc. ci pentru că nu era lucrul principal pe care trebuia să-l facă. Deoarece apa nu mântuiește, 1 Pet. 3.21.
6. Re este botezul poruncit de Isus?
Este scufundarea întregului trup în apă, în numele Tatălui, Fiului și DS, manifest din termenul botez, intrarea și ieșirea din apă, Mat. 3.16. Fapte 8.38,39. Folosirea de multă apă, Ioan 3.23. asemănarea cu moartea și învierea lui Hristos, Rom. 6.4. Col. 2.12. și mărturiile primelor veacuri.
7. Nu este turnarea sau stropirea botezul lui Hristos?
Nici Biblia, nici alt autor nu menționează stropirea sau turnarea apei, ca fiind botez, nici practica aceasta în vechime nu este menționată, deci nu este poruncită de Isus.
8. Ce înseamnă a boteza în Numele Tatălui, al Fiului și al DS?
Nu doar menționarea acestor Persoane, ci mărturisirea Lor ca Stăpân, Învățător, cum apare în cuvintele lui Pavel, 1 Cor. 1.13. ceea ce arată că dacă corintenii erau botezați în numele lui Pavel, l-ar fi numit pe acesta stăpân.
9. Sunt botezați corect cei care sunt botezați în numele lui Isus Hristos și atât?
Da, botezul în numele lui Isus sau botezul în numele Tatălui, Fiului și Duhului Sfânt, cum apare în Fapte 2.38. și practica Fapte 10.48. Fapte 19.5. exprimarea fiecărei persoane este convenabilă.
10. Sunt persoanele ce urmează a fi botezate pasive în cadrul botezului?
Nu, botezul este datoria lor, ca și a botezătorului, Fapte 2.38. și lui Pavel i se poruncește să se ridice și să fie botezat și să spele păcatele chemând Numele Domnului. Fapte 22.16.
11. Cine trebuie să boteze?
Cei care sunt chemați la predicarea evangheliei, Matei 28.19. Marcu 16.15,16.
12. Pe cine trebuie ei să boteze?
Pe cei care se pocăiesc de păcate, cred în Isus Hristos și sunt ucenicii Lui, Matei 28.19. Marcu 16.16. Fapte2.38. Fapte 8.37.
13. Copiii erau botezați când se boteza întreaga casă? Fapte 16.15.33
Nu, deoarece se pare că nu erau copii în case, și Textele arată că nu erau botezați, deși cuvântul era spus întregii case, v. 32. și toată casa se bucura crezând în Domnul, v. 34. și în altă parte se spune că întreaga casă trebuie să facă ceea ce copiii nu pot face, Fapte 18.8. Fapte 10.2. 1 Cor. 16.15. comparat cu 1 Cor. 1.16. Ioan 4.53.
14. Nu sunt cuvintele și faptele lui Hristos și pentru copiii? Mat. 19.14,15. Marcu 10.14,15,16. Luca 18.16,17. O garanție a botezului copiilor?
Nu, ci un argument împotriva lui, Hristos nu a botezat și nu a poruncit să se boteze copii.
15. E ce nu trebuie botezați copiii, deoarece erau circumciși?
Motivul pentru care băieții erau circumciși era o poruncă specială a lui Dumnezeu pentru casa lui Avraam pentru vremurile dinaintea lui Hristos, când nu era Botezul și nici vreo poruncă de a folosi botezul pe post de circumcizie.
16. Nu a venit botezul în locul circumciziei, Col. 2.11,12. Să fie folosit la fel?
Cuvintele apostolilor nu spun că botezul nostru este în locul circumciziei evreilor, nu se menționează vreo circumcizie, decât cea a lui Hristos, ci este vorba despre o circumcizie spirituală, botezul este menționat cu credința, suntem în Hristos.
17. Suntem compleți ca evreii, fără botezul copiilor?
Noi n u avem porunci cum aveau evreii, ci avem totul în Hristos, fără ele. Col. 2.8,9,10.
18. Nu au copiii noștri mai puține privilegii decât evreii?
Nu, deoarece circumcizia era un privilegiu doar pentru o vreme, și în comparație cu neamurile care nu cunoșteau pe Dumnezeu, dar în sine era un jug greu, 15.10. Gal. 5.1,2,3.
19. De ce a dat-o la o parte Isus? Fapte 15.1,5.?
Pentru că ei respectau prea mult Legea și nu știau libertatea evangheliei.
20. Nu era un disconfort pentru evrei să aibă copiii nebotezați și în afara legământului?
Lipsa botezului la copii nu a fost o problemă pentru evreii credincioși în NT și nu erau nici în afara Legământului Harului.
21. Nu era motivul corect al circumciziei copiilor evrei interesul pe care îl aveau în Legământul lui Avraam, Gen. 17.7. să fie Dumnezeul lor și al seminței lor?
Finalul circumciziei era un simbol pentru întregul Legământ făcut cu Avraam, Gen. 17.4,5,6,7,8. Nu doar promisiunea, v. 7. Dar motivul oficial, distinctiv pentru care unii erau circumciși și alții nu, era doar porunca lui Dumnezeu, nu interesul în Legământ; Ismael, care nu era copil al făgăduinței, Gen. 17.20.21. Rom. 9.6,7,8,9. și cei care erau în casa lui Avraam, dar nu din sămânța lui, erau circumciși, dar nu femeile, nu copiii sub 8 zile.
22. Nu a fost Legământul cu Avraam Gen. 17. Un Legământ al Harului?
A fost, conform cu sensul ascuns al DS, Legământul Evanghelic, Gal. 3.16. dar conform cu sensul limpede al cuvintelor, un Legământ al beneficiilor pentru ca Avraam să moștenească posteritatea naturală și deci nu un Legământ Evanghelic pur.
23. Copiii credincioșilor nu sunt considerați sub promisiune, să fie Dumnezeul lui Avraam și al seminței lui? Gen. 17.7
Nu, doar dacă devin sămânța lui Avraam după Alegerea făcută prin har, prin credință.
24. Circumcizia a sigilat Legământul Evangheliei? Rom. 4.11.
Textul nu vorbește despre altă circumcizie, decât a lui Avraam, care a sigilat neprihănirea credinței avute de el înainte de circumcizie și a asigurat neprihănirea tuturor, chiar dacă necircumciși, care vor crede ca el.
25.Sacramentele bisericii creștine nu sunt în natura lor, Sigilii ale Legământului Harului?
Biblia nu le numește astfel, nici nu menționează astfel ca folosință.
26. Petru, Fapte 2.38.39. nu îndeamnă evreii să se boteze pe ei și copiii lor, pentru că promisiunea harului este pentru credincioși?
Nu vorbea cu credincioșii, deci cuvintele din Fapte 2.39. nu pot fi înțelese ca o promisiune pentru credincioși și copiii lor, ci este promisiunea tuturor, părinți și copii, chemați de Dumnezeu; nu sunt îndemnați la botez fără o pocăință anterioară, nici promisiunea nu dă dreptul la botez, ci încurajează și dă speranța iertării , deși dorea ca sângele lui Hristos să fie peste ei și copiii lor. Mat. 27.25. ca și Iosif, Gen. 50.19,20,21.
27. Nu sunt copiii credincioșilor sfinți prin sfințenia Legământului și deci trebuie botezați? 1 Cor. 7.14.
Nu este nimic atribuit credinței credinciosului, ci relației de căsătorie, care era unicul motiv pentru a trăi împreună și copiii acelor părinți sunt sfințiți, ceilalți sunt nelegitimi.
28. Copiii credincioșilor neamuri sunt altoiți prin botez cu părinții lor, ca și copiii evrei prin circumcizie? Rom. 11.16,17.
Altoirea este prin credință, conform cu Alegerea, nu se referă la copiii și părinți printr-o poruncă externă în biserica vizibilă.
29. Nu sunt copii ai ucenicilor credincioșilor, care să fie botezați prin credința părinților? Mat. 28.19. Fapte 15.10.
Nu, deoarece ucenicii sunt făcuți prin predicarea evangheliei, nu sunt numiți ucenici, dar cei care au auzit și învățat și au luat jugul, Fapte 15.10. prin învățarea fraților, v.1 deci ucenicii, v.10, nu copiii.
30. Nu sunt copiii credincioșilor membrii vizibili ai bisericii creștine, prin Lege și Poruncă, prin promisiunea lui Dumnezeu, să fie Dumnezeul lor și al seminței lor, sunt dedicați lui Dumnezeu?
Nu este nici o poruncă sau lege în Scriptură sau care să se deducă din Legea naturii, copiii nu sunt recunoscuți nicăieri ca membrii vizibili ai bisericii creștine în NT.
31. Nu a promis Dumnezeu, Gen. 22.16,17,18. Să facă fiecare credincios o binecuvântare, pentru a pune copiii aleși la părinții aleși și să garanteze astfel botezul copiilor?
Promisiunea nu se referă decât la sămânța lui Avraam, care este Evrei 6.12,13,14, Gal. 3.8,9. Fapte 3.25. Hristos și doar credincioșii adevărați, care trebuie botezați, nu copiii lor, până copiii cred ca și persoane proprii.
32. Nu a numit Hristos, Mat. 28.19. ucenicii să boteze copiii cu părinții, cum făceau evreii prozeliți?
Dacă botezul evreiesc a fost modelul creștinilor, apostolii l-ar fi practicat, dar nu au făcut-o ceea ce arată că nu era gândul lui Hristos.
33. Nu este botezul copiilor suficient dacă este făcut la o anumită vârstă?
Nu arată supunerea lor față de poruncile lui Hristos, ceea ce necesită ca fiecare persoană să fie botezată după propria pocăință și credință în Hristos, Marcu 16.16. Mat. 28. 19. Fapte 2.38. Efes. 4.5.
34. Care este finalul botezului?
Mărturia pocăinței, credinței, speranței, dragostei, decizia de a urma pe Hristos, Gal. 3.27. Rom. 6.3,4. 1 Cor. 15.29. chemarea Numelui Domnului, Fapte 22.16.
35. Cum a ajuns botezul copiilor o practică comună în bisericile creștine?
Din greșeala de înțelegere din Ioan 6.53. a început în veacul al treilea al bisericii creștine, din eroarea din înțelegerea Ioan 3.5. opinia că dă har și necesitatea lui de a salva copiii care mureau de la pierzanie, și după vremea lui Augustin a devenit comun, înainte nefiind așa de frecvent.
36. Este rău în aceasta?
Botezul copiilor tinde să împietrească oamenii în presupunere, ca și când ar fi creștini înainte de a-L ști pe Hristos și afectează reforma bisericilor creștine, umplându-le cu membrii ignoranți și scandaloși, pe lângă marele păcat de a profana porunca Domnului.
37. Nu toți cei care s-au opus botezului copiilor au fost răi în final?
Slavă Domnului că experiența dovedește contrariul, deși unii s-au aflat în eroare.
38. Este ceva bun în botezul persoanelor de o anumită vârstă, față de botezul copiilor?
Da, deoarece aceștia se angajează să urmeze pe Hristos, ceea ce este o legătură puternică a conștinței, când este făcută de o persoană ce înțelege, după mintea lui Hristos, pe lângă asigurarea uniunii și conformității cu Hristos, a neprihănirii și vieții prin El, Rom. 6.3,4. Gal. 3.26. 1 Pet. 3.21.
39. Ce trebuie să facă creștinii când sunt botezați?
Să se unească în comuniunea bisericească, să umble conform cu angajamentul luat, în supunere față de cei puși peste ei în Domnul.
40. Trebuie persoanele unite în noua închinare să se separeu de cei care fie păstori sau popor nu se supun regulilor interne?
Nu, doar dacă răul pătrunde în credință, închinare, disciplină și nu este consistent cu creștinismul, cu biserica vizibilă sau este o oprimare intolerabilă, obstinentă, atunci fiecare membru trebuie să acționeze.
