Un catehism pentru copii, sau, cei mici (1652)
de H. JESSEY. Un slujitor al lui Isus Hristos
Adecvat capacităţii lor mai mult decât a celor dinaintea lor.
Prov. 22.6 Catechise or begin the child in his way, according to his 1capacitie: and when he is old, he will not depart from it.
2 Tim. 3.15. From 2infancy thou hast known the holy Scriptures, which are able to make thee wise unto salvation.
1Heb. mouth 2Gr. an infant
Londra. Publicat de Henry Hills, lângă trandafirul şi Coroana din Fleetyard, 1652.
Pentru toţi Părinţii, Dascălii, sau alţii, care îi vor pregăti pe tinerii copii înţărcaţi, şi au nevoie de instrucţiuni; Conducătorul adevărului vă va ghida. ŞTIIND CE socoteală trebuie să dea cei care îşi zic Creştini, (Sămânţa lui Avraam), în cazul în care nu se străduiesc să-i instruiască pe cei de care sunt responsabili, să-l cunoască şi să le fie frică de Dumnezeu, şi să-i respecte metodele, Gen. 18.9. 2 Tim. 1.5. ch. 3.14. Deut. 6.5,6. Pro. 22.6. ch. 31.1,2. Şi să se bucure mult, deoarece Catechismele au fost folosite cum trebuie de Mr. Perkins, Mr. Elton, Mr. Egerton, Mr. Ball, Mr. Dan Rogers, şi alţii, pentru a-i ajuta pe tineri şi pe persoanele mai învârstă.
Şi totuşi este clar că, printre multe (dacă nu toate) dintre Răspunsuri, sunt şi lucruri Latine sau Greceşti, care nu sunt potrivite pentru înţelegerea tinerilor, aşa cum s-ar fi dorit: Aş vrea să-l văd pe unul dintre ei exprimându-se simplu şi uşor, asemeni unui bebeluş, care doar se bâlbâie, şi are capacităţi scăzute, dar care să înţeleagă ce se vorbeşte: şi care ar putea ajuta cu înţelegerea sa la Rugăciune sau Ziua Recunoştinţei; nu ca o limbă străină, 1 Cor. 14.9,15,19.
Negăsind acest lucru, dar având dorinţa aceasta, am făcut un Eseu acum doisprezece ani: iar cu ajutorul lui Dumnezeu şi cu mult noroc: şi multe copii fiind făcute, mai multe decât aş fi putut eu scrie iar şi iar, adăugând şi mărind anumite pasaje, am descoperit dorinţa unora ca lucrarea mea să fie tipărită pentru binele general, mulţi fiind uşor de convins legat de importanţa celor mici prin acest Catechism simplu şi familiar: bâlbâiţi (cum erau) în capacităţile lor, la fel cum Dumnezeu este mulţumit deseori cu noi. Şi am adăugat aici, în mai puţine cuvinte, pentru a ajuta pe cei născuţi după, să înveţe aceste lucruri.
Dacă întreabă cineva de ce Răspunsurile nu sunt puse în … Litere Negre, numite Litere Englezeşti? Am răspuns: La început aşa am intenţionat, dar pentru a ajuta mai mult Copilul, şi pentru a fi mai uşor să citească şi să înţeleagă Noul Testament, Biblia şi orice altă carte, este scris în litere mai cunoscute; literele englezeşti fiind foarte des folosite, ar putea fi mai uşor de înţeles.
Un catechism pentru copii, sau Cei Mici
Î. Cine te-a făcut?
R. Dumnezeu m-a făcut. (Psal. 100.3. Know that the Lord is God, he made us, and not we.)
Î. Când te-a făcut Dumnezeu?
R. Dumnezeu m-a făcut înainte să mă nasc. (Psal. 139.13,16, next proof.)
Î. Unde te-a făcut Dumnezeu?
R. Dumnezeu m-a făcut în pântecele mamei mele. (Job 31.15. Did not he that made me in the womb, make him?)
Î. De ce te-a făcut Dumnezeu?
R. Dumnezeu m-a făcut ca să-l slujesc. (Psal. 100.3. Serve the Lord, —he made us. Luke 1.74.)
Î. Nu trebuie mai întâi să-l cunoşti pe Dumnezeu, pentru a-l sluji?
R. Ba da, trebuie să-l cunosc pe Dumnezeu. (See the first proof 1 Chro. 28.9: Know the God of thy Fathers.)
Î. Când trebuie să-l cunoşti pe Dumnezeu?
R. Trebuie să-l cunosc pe Dumnezeu acum, când sunt doar un copil. (2 Tim. 3,14,15. Eccles. 12.1,2. Prov. 22.6. Remember now thy Creator. See the Title page.)
Î. Cum îl poţi cunoaşte pe Dumnezeu?
R. Îl pot cunoaşte pe Dumnezeu prin cuvântul şi lucrările sale. (Deut. 17.19. Psai. 91.7. 11.1 John 39.40. Rom. 1.19,20. He shall read it all the dayes of his life, that he may learn to fear the Lord his God. The Heavens declare the glory of God. Psa. 19.1.)
Î. Cum se numeşte cuvântul lui Dumnezeu?
R. Biblia, sfintele Scripturi sunt cuvântul Domnului. (Matt. 1.1 Greek Biblos. 2 Tim. 3.15,16. Acts 13.5,15. Almost the whole city came to hear the word of God, with 44,45,48,49, with Acts 26.22,23.)
Î. Cum se numeşte prima carte a Bibliei şi care este ultima carte?
R. Geneza este prima carte, iar Revelaţii este ultima carte. (Rev. 22.18,19. Acts 3.23.)
Î. Ce este Dumnezeu conform Scripturilor?
R. Scripturile spun că Dumnezeu este un Spirit; un Dumnezeu bun; un Dumnezeu înţelept; un Dumnezeu sfânt; un Dumnezeu măreţ; un Dumnezeu milostiv; un Judecător drept all oamenilor. (1 Joh. 422. Ps. 34.8. 1 Tim. 1.17. Josh. 24.19. Isa. 6.3. Gen. 17.1. Rev. 15.3. Exod. 34.6. Gen. 18.25.)
Î. Câţi Dumnezei sunt?
R. Este doar un Jehovah, un Dumnezeu Tată, din care au fost create toate lucrurile; un Dumnezeu şi Mântuitor Isus Hristos, de la care au fost create toate lucrurile; şi mai este si un Mângâietor, care este Duhul Sfânt; toţi aceştia fiind unul şi acelaşi. (Deut. 6.4. Jehovah is one. 1 Cor. 8.6. Eph. 4,5,6. 1 Tim. 2.5. John 14.16,17,26. Eph. 44. 1 John 5,7.)
Î. Ce lucrări a făcut Dumnezeu?
R. Dumnezeu a făcut Cerul, Pământul, Apele şi toate lucrurile din ele. (Gen. 1.1. Ex. 20.11.)
Î. Din ce a făcut Dumnezeu toate lucrurile?
R. Dumnezeu a făcut toate lucrurile din nimic. (Heb. 11.3.)
Î. Cum poate fi posibil aşa ceva?
R. Nimic nu este imposibil pentru Măreţia lui Dumnezeu. (Mark 10.27. Luke 1.37. Luke 18.27. Nothing is too hard to God. Jer. 37.17,27. 1 Cor. 15.35,36.)
Î. De ce trebuie să credem că Dumnezeu a făcut totul din nimic?
R. Trebuie să credem pentru că Dumnezeu o zice; iar Dumnezeu nu minte niciodată. (Heb. 11.3. Heb. 6.18. Tit. 1.2.)
Î. Cum a făcut Dumnezeu toate lucrurile?
R. Dumnezeu a făcut totul prin puterea sa Măreaţă; Dumnezeu a spus: Să fie făcut (sau, Vor fi făcute), şi toate s-au făcut după cuvântul său. (Gen. 1.3,6.9,11,14, Psal. 33.6. Revel. 4.11. Jer. 32.17.)
Î. În câte zile a făcut Dumnezeu toate lucrurile, la început?
R. Dumnezeu a făcut toate lucrurile în şase zile. (Gen. 2.1,2,3.)
Î. Ce a făcut Dumnezeu în a şaptea zi?
R. Dumnezeu s-a odihnit în a şaptea zi şi a binecuvântat-o, sanctificând-o. (Gen. 2.2,3. Exod. 20. 10,11.)
Î. Ce trebuie să facem noi în Ziua de Odihnă?
R. În Ziua de Odihnă nu trebuie să lucrăm, să bârfim sau să ne jucăm. (Exod2l0.l 1. Isa. 58.13)
Î. Dumnezeu a făcut lucrurile bune sau rele?
R. Dumnezeu este un Dumnezeu bun, iar el a făcut toate lucrurile bune. (Psal. 119.68. Thou art good, and dost good. Gen. 1.4,31.)
Î. Ce a mai făcut Dumnezeu, înafară de toate lucrurile?
R. Dumnezeu sprijină şi are grijă de tot; El guvernează şi orânduieşte tot. (Isa. 40.26,29. Psal. 135.6. Psal. 36.6. Mat. 10.29,30. Eph. 1.11.)
Î. De ce Dumnezeu sprijină, păstrează şi guvernează tot ce este în Cer şi pe Pământ?
R. Dumnezeu face toate astea pentru slava sa şi pentru binele oamenilor săi. (Rom. 11.36. Gen. 1.26,28. Rom. 8.28.)
Î. Dacă Dumnezeu a făcut toate lucrurile bune, cum au apărut neascultarea, moartea şi toate suferinţele?
R. Moartea şi toate suferinţele provin de la păcatul şi decăderea lui Adam: pentru că am păcătuit şi ne-am pierdut bunătatea şi fericirea prin el. (Rom. 5. 12, 18.)
Î. Cum a păcătuit şi decăzut Adam?
R. Eva, nevasta lui, a fost ispitită de bătrânul Şarpe, Diavolul: amândoi au mâncat din fructul interzis de Dumnezeu. (2 Cor. 11.3. Rev. 12,9 Gen. 3.1,2. to 14.)
Î. Ce au păţit ei, şi noi, pentru păcatul acela?
R. Din această cauză, am pierdut viaţa şi lauda lui Dumnezeu: Prin asta au apărut păcatul şi moartea. (Eph. 4.17. Rom. 3.23. Rom. 5.12. Rom. 6.23.)
Î. Ce este păcatul?
R. Păcatul este orice rău adus împotriva celor zece porunci ale lui Dumnezeu. (1 John)
Î. Ce merităm pentru fiecare păcat sau răutate?
R. Pentru fiecare păcat sau răutate, merităm moartea şi blestemul lui Dumnezeu. (Rom. 6.23. Gal. 3.12.)
Î. Cum poţi evita blestemul lui Dumnezeu?
R. Sunt vinovat şi nu pot evita blestemul lui Dumnezeu în nici un fel. (Rom. 3.19,20. Rom 11.6. 2 Cor. 3.5.)
Î. Dar totuşi, Dumnezeu este bun şi milostiv; Ce face Dumnezeu pentru a-i salva pe cei păcătoşi?
R. Dumnezeu iubeşte Lumea aşa de mult încât ne-a dat nouă pe unicul său fiu, Isus Hristos, să fie Garanţia noastă, să ne salveze, şi să ne facă mai buni. (John 3.16. Mat. 1.21,23. Heb. 7.22,25. Gal. 3.13. 1 Cor. 1.30. Col. 9.10.)
Î. Ce a făcut această Garanţie pentru noi?
R. Hristos a fost un blestem pentru noi; Hristos a murit pentru păcatele noastre şi a fost pus în mormânt; Dumnezeu a fost satisfăcut pe deplin; L-a eliberat din închisoarea aceea, l-a luat la Ceruri şi l-a pus la dreapta sa. (Gal. 3.13. 1 Cor. 15.3. v.4. Isa. 42.1. Mat. 12.18. & 17.5. Phil. 2.7,8. 1 Cor. 15.4. Isa. 53.8,11. Act. 1.2,9. Rom. 8.34. Heb. 1.3,13.)
Î. Pentru ce au fost făcute toate aceste lucruri?
R. Toate aceste lucruri au fost făcute pentru ca Dumnezeu să fie slăvit prin iertare, umilinţă, reînoire, sfinţire şi bucurie pentru fiecare dintre noi, păcătoşii. (Rom. 520. Tit. 2.11,12,14. Eph. 1.3,4,6,7,12.)
Î. Cine se bucură de aceste beneficii de la Isus Hristos?
R. Ei se bucură de aceste beneficii, iar prin Duhul Sfânt sunt convinşi de păcat, de dreptate şi de judecată, şi îl primesc pe Isus Hristos drept Profetul, Preotul şi Regele lor. (John 16.9. Rom. 8.9,13. john 1.11,12. Col. 2.6.)
Î. Ce dovezi avem noi că Dumnezeu va face aceste lucruri celor păcătoşi?
R. Dumnezeu ne-a asigurat de aceste lucruri când ni l-a dat pe Fiul Său; şi l-a făcut Garanţia noastră; prin facerea unui nou Legământ, şi prin confirmarea morţii Fiului Său pentru noi; şi prin reînvierea lui, să fie Prinţ şi Mântuitor, să Pocăiască şi să Ierte Israelul, ca să-l slujim toată viaţa noastră. (Rom. 8.31,32,33. Heb. 7.22,25. Heb. 8.10. Gal. 3.13,15. 1 Cor. 11.25. Acts 5.30,31. Psal. 68.18.)
Î. Cum trebuie să-l slujim pe Dumnezeu?
R. Trebuie să-l slujim pe Dumnezeu aşa cum ne porunceşte prin Lege şi Evanghelie. (Num. 15.39. Jer. 7.31. Mat. 28.20. John 14.15.)
Î. Câte Porunci sunt în Lege?
R. Sunt zece Porunci în Lege. (Exod. 34.28. Deut. 10.4.)
Î. Trebuie să asculţi de cuvântul şi sfatul Domnului; şi să te rogi pentru ele?
R. Da, trebuie să ascult, pentru ca sufletul meu să trăiască; şi trebuie să mă rog, ca Isus Hristos să mă aducă la el şi să mă întoarcă. (Isa. 55.2,3. Ezek. 36.25,26,37. Acts 8.21. Cant. 1.4. Jer. 31.18. Prov. 2.1,2,3,4.)
Î. De ce a dat Dumnezeu Legea?
R. Legea a fost dată din pricina păcatelor tot mai multe; ca prin Slava sa, împotriva atâtor păcătoşi, şi prin sacrificarea lui Hristos pentru păcatele lor, să le opreasă. (Rom. 5.20.)
Î. Cum au trăit şi cum trebuie să trăiască, pentru a spera să fie salvaţi de Isus Hristos?
R. Toţi cei care au speranţă, vor încerca să fie buni, în inimă, cuvânt şi faptă. (1 John 3.2,3. 2 Cor. 5.17,18.)
Î. Trebuie să trăim aici mereu?
R. Nu. Dumnezeu a decis ca noi să murim o dată. (Heb. 9.27.)
Î. Ce va fi după moartea noastră?
R. După moarte va fi marea zi a judecăţii. (Heb. 9.27.)
Î. Ce se va îmtâmpla cu toţi păcătoşii în ziua judecăţii, după moarte?
R. Toţi trebuie judecaţi: bărbaţii păcătoşi, femeile păcătoase şi copiii păcătoşi vor rămâne în suferinţele iadului pentru totdeauna. (2 Cor. 10.5. Rom. 14.10. Mat. 25.41,46. Mark 9.44,45.)
Î. Ce se va întâmpla cu toţi bărbaţii, femeile şi copiii buni?
R. Bărbaţii, femeile şi copiii buni vor merge în Rai, la fericire veşnică. (Mat. 25.34,46. 1 Thes. 4.15.)
Liderul acestui Catechism menit pentru Capacitatea Copiilor
Dumnezeu este cel care le-a făcut pe toate, învaţă să cunoşti,
Cuvântul şi Lucrările Sale cum s-au arătat.
Scripturile încep cu Geneze;
Şi sfârşesc cu Revelaţii.
Cerul, Pământul şi Apele, toate acestea,
Dumnezeu le-a făcut în şase zile, pe toate.
Dumnezeu se odihneşte în Ziua Sfântă de Odihnă,
În care nu trebuie să bârfim sau să ne jucăm.
Prin păcat vom avea parte toţi de blestemul lui Dumnezeu,
Hristos a fost un Blestem, ce a murit şi s-a înălţat ca să ne salveze
Şi să ne scape de suferinţă,
Şi să fie înţelepciune, dreptate;
Pentru ca toţi să-l primească,
Iar cei ce îl neagă, în el să creadă.
Pentru toată această dragoste nutrită de Dumnezeu,
Prin care ni l-a dat pe unicul său Fiu.
Nu al nostru, ci al lui să fie,
Voia lui, nu a noastră, noi trebuie să ascultăm.
Să iubim poruncile sale
Prin el să ne bucurăm de toate lucrurile.
Rezultatul primelor două Tablete ale Legii
Iubeşte-l pe Dumnezeu din toată inima,
La fel ca pe tine să-ţi iubeşti şi aproapele.
Cele Zece Porunci, rezultatul fiecăreia.
Prima Tabletă
1. Doar pe Jehova trebuie să-l ai ca Dumnezeu.
2. Să nu-ţi faci idoli, nici să te închini la ei.
3. Să nu iei numele Domnului în deşert.
4. Să nu profanezi Ziua de Odihnă.
A doua Tabletă
5. Respectă-i pe Tatăl tău şi pe Mama ta.
6. Nu ai voie să ucizi.
7. Să nu preacurveşti.
8. Să nu furi, orice ar fi.
9. Să nu juri strâmb.
10. Să nu doreşti bunul aproapelui tău.
De ce a fost dată Legea.
Legea a fost dată pentru a arăta păcatele noastre.
Şi mânia cauzată de ele. Căci la HRISTOS trebuie
Pentru dreptate,
Şi viaţă, să mergem.
(Rom 5.20,21.13. Rom. 4.15. Rom. 10,4.9,10. Gal. 3.13.18. John 3.14,15,17,36. John 10.10,28.)
Dumnezeu a făcut, aprobă şi conduce tot.
Dumnezeu este un Spirit Etern.
Cel mai Sfânt, Înţelept, Bun şi Corect.
În faţa sa toţi sunt judecaţi
Apoi cei păcătoşi sunt aruncaţi în Iad.
Cei buni merg în Rai, la bucurie eternă.
Concluzie
O Copil fericit, asta eu ştiu.
Dragoste şi înţelepciune în viaţă să arăţi.
Aici fericit, în adversitate:
Şi fericit întru Eternitate.
Încă unul scurt
CATECHISM: adecvat capacităţii tinerilor Învăţăcei.
Din cele Patru Condiţii ale fiecărui om; Şi anume, Ce
- A fost;
- Este;
- Poate fi;
- Trebuie să fie,
In Eternitate; Şi trebuie cunoscute în această Viaţă.
Despre cele Patru Condiţii ale fiecărui Om.
Primul Catechism
Î. Care a fost Condiţia noastră la început, când Dumnezeu a creat toate lucrurile bune?
R. Condiţia noastră, la început, era foarte bună: a fost sfântă şi fericită. (1.26,27,31. God Created man in his own Image very good.)
2. Î. Care este Condiţia noastră acum, după păcatul şi neascultarea lui Adam, după ce a mâncat fructul interzis de Dumnezeu?
R. Condiţia noastră, prin natură, este foarte rea: este păcătoasă şi blestemată (Ephes. 2.1,2,3. Dead in sins. Rom. 5.12. 18. Gal. 3.12. Cursed every one that sinneth.)
3. Î. Care ar putea fi Condiţia noastră prin îndrumarea Domnului nostru Isus Hristos (care este al doilea Adam) şi prin dragostea lui Dumnezeu, şi legătura cu Duhul Sfânt? (2 Cor. 13,14.)
R. Condiţia noastră ar putea fi foarte bună din nou, pe calea cea bună a Fericirii, dacă iertarea a fost primită; dar dacă e neglijată, va fi foarte rău pentru totdeauna (Matth. 7.13,14. Enter in at the strait gate. Rom. 2.7,10. Heb. 2,1,2,3. Cor. 6.1,2.)
4. Î. Care trebuie să fie Condiţia noastră după Moarte, când Dumnezeu îl trimite pe Isus Hristos să ne judece?
R. Păcătoşii, în sensul rău, din pricina păcatelor lor, trebuie să fie în Iad pentru totdeauna. Cei buni, în sensul bun, prin bunăvoinţa Domnului Isus Hristos, trebuie să fie în Rai pentru totdeauna. (Matt. 25.46. These shall go away into everlasting punishment. But the righteous into life everlasting. Rom. 6.23. Sins wages is Death: but the gift of God is eternall life through Jesus Christ our Lord.)
Aceste patru Condiţii sunt mai bine explicate în al doilea Catechism
Al doilea Catechism al celor patru Condiţii ale omului.
Prima dintre Condiţiile omului
1. Î. Care a fost Condiţia omului la început, când Dumnezeu a făcut toată Lumea; A fost omul Rău sau Bun?
R. Dumnezeu le-a făcut pe toate bune; Dumnezeu l-a făcut pe om ca pe el însuşi, bun; pentru că Dumnezeu este bun. (Gen. 1.31,26,27. Psal. 34.8. Psal. 119.68. Thou art good, and doest good.)
Î. Ce bunătate sau perfecţiune are Dumnezeu, pentru ca omul să-l iubească?
R. Dumnezeu este înţelept, Dumnezeu este sfânt, Dumnezeu este drept, Dumnezeu este perfect. (1 Tim. 1.17. Psal. 145.17. Psal. 129.4. Psalm 7.9. Isai. 40.26-28.)
Î. Ce altă desăvârşire are Dumnezeu?
R. Dumnezeu este Domnul şi Conducătorul Lumii; Dumnezeu este fericirea; Dumnezeu este fără de păcat sau suferinţă (Psal. 24.1. 1 Tim. 1.11. Jam. 1.13,17. Job. 34.16. Psalm. 36.8,9.)
Î. Cum a fost omul ca Dumnezeu, la început?
R. Omul a fost la început ca Dumnezeu, astfel: La început omul a fost înţelept, omul a fost sfânt, omul a fost drept, omul a fost perfect. (Col. 3.10. Eph. 4.24. Eccles. 7.29. Eccle. 7.29.)
Î. Cum era omul la început în ochii lui Dumnezeu?
R. Omul era Conducătorul Lumii, el fiind fericit; omul nu avea păcate sau suferinţe. Gen. 1.26,28. Psalm 65.4. Gen. 1.27,31. Rom 5.12.)
2. A doua Condiţie a omului
2. Î. Când Adam, primul om, a păcătuit printr-o răutate, împotriva lui Dumnezeu, cedând în faţa Evei, nevasta sa, şi în faţa Diavolului, mai mult decât în faţa lui Dumnezeu: Care a fost Condiţia lui Adam atunci? Şi care este Condiţia actuală a fiecărui copil, bărbat şi femeie, prin natură?
R. Prin păcatul şi răutatea lui Adam Tatăl nostru, atât Adam cât şi noi nu am devenit ca Dumnezeu, ci ca Diavolul. (Gen. 3.12. Jo. 8.44.)
Î. Care este condiţia tuturor acum, asemeni Diavolului?
R. Diavolul este păcătos, rău; el este plin de suferinţă; Deci fiecare bărbat, femeie şi copil, prin natura sa rea, are parte de suferinţă. (Jo. 8.44. Ephes. 2.2,3. Acts 26.18.)
3. A treia Condiţie a omului
3. Î. Condiţia omului a fost bună la început prin Creaţie; acum este rea prin Corupţie; Care poate fi Condiţia ta în această lume prin Regenerare?
R. Condiţia omului poate fi pe calea cea bună a Binecuvântării; sau poate rămâne Blestemată pentru totdeauna. (Deut. 30.19. chuse life.)
Î. Cum poate Condiţia omului să fie adusă pe calea cea bună a Binecuvântării?
R. Condiţia omului de aici poate fi adusă pe calea cea bună a Binecuvântării, prin Bunăvoinţa Domnului nostru Isus Hristos (care este sămânţa binecuvântată a lui Avraam). (2 Cor. 8.9 & 13.14. Gal. 3.18,16.)
Î. Şi cum altcumva?
R. Prin dragostea Dumnezeului Tată. (John 3.16.)
Î. Şi cum altfel?
R. Prin Legătura cu Duhul Sfânt. (2 Cor. 13,14. John 16.9.)
Î. Cum poate condiţia omului şi a ta să fie pe calea Suferinţei pentru totdeauna?
R. Condiţia mea şi Condiţia altora, pot fi pe calea cea rea dacă urâm şi neglijăm bunăvoinţa Domnului Isus Hristos; şi dragostea Dumnezeului Tată; şi Legătura cu Duhul Sfânt (Heb. 2.1,2,3. & 4.1,2,11. & 10.26. 2 Cor. 6.1,2.)
4. A patra Condiţie a omului
4. Î. Condiţia omului la început a fost sfântă şi fericită; acum este păcătoasă şi rea; poate fi, în această viaţă, pe drumul bun al fericirii sau pe drumul rău al suferinţei pentru totdeauna. Cum trebuie să fie toate Condiţiile omului, după moarte, la ziua Judecăţii?
R. Toţi cei care sunt morţi, vor fi ridicaţi din morminte. Şi toţi va trebui să venim în faţa Tronului de Judecată a lui Hristos. (Heb. 9.27. John 5.28. 2 Cor. 5.10. Ro. 14.10.)
Î. Ce se va întâmpla atunci cu toţi oamenii păcătoşi, care au murit într-un mod rău?
R. Oamenilor păcătoşi, care au avut o moarte rea, Hristos le va spune: Îndreptaţi-vă blestemul spre focul etern, pregătit de Diavol şi de Îngerii săi: iar ei trebuie osândiţi în focul Iadului pentru totdeauna. (Mat. 25.3 1,41,46.)
Î. Ce se va întâmpla cu toţi oamenii buni şi copiii buni?
R. Oamenilor buni şi copiilor buni, ce au avut parte de o moarte bună, Hristos le va spune: Veniţi voi cei binecuvântaţi de Tatăl meu, moşteniţi Regatul pregătit pentru voi din străfundurile Lumii. Iar ei vor fi Binecuvântaţi în Rai pentru totdeauna. (Mat. 25.34-46.)
| Tu trebuie Să-ţi aminteşti Aceste patru condiţii Din care faci şi tu parte |
1. A fost! |
Învăţaţi-l pe copil că Dumnezeu a făcut totul foarte bine şi că tot binele pe care îl avem sau pe care-l vom avea, este de la Dumnezeu. Astfel trebuie să fim recunoscători lui pentru tot binele pe care îl avem, în Zi şi în Noapte. Şi trebuie să ne rugăm lui Dumnezeu pentru tot binele pe care-l vom avea. (Eccl. 12.1. Prov 22.6. Prov. 3.6. Psal. 119.68. Psal. 145.9. Rom. 1.21. Acts 8.21,22,23. 1 Thes. 5,18. Luke 18.1. 1 Thes. 5.17. Deu. 6.5,6,7. Ex. 20.7.)
Dimineaţa spune Mulţumesc şi roagă-te
Binecuvântat fie Dumnezeu care mi-a dat somn; şi care mă face să văd, aud şi vorbesc: Dumnezeule Atotputernic binecuvântează-mă pe mine şi fereşte-mă de necazuri astăzi, de dragul lui Isus Hristos. Amin. (Eph. 1.3. Psalm 127.2. Exo. 4.11. Gen. 28.3. 20 Psal. 121.7. Jo. 14.12.)
Înainte de a mânca carne
Binecuvântat fie Dumnezeu, cel care mi-a dat carne. Dumnezeule Atotputernic binecuvântează-mă pe mine şi carnea mea. (Psal. 104.27,28. & 136.2.)
După ce am mâncat carne
Binecuvântat fie Dumnezeu, cel care mi-a dat carne şi m-a hrănit; Dumnezeule Atotputernic binecuvântează-mă, pentru a-l sluji. Amin. (Gen. 48.15. Luke 1.74.)
Înainte de culcare
Binecuvântat fie Dumnezeu, cel care m-a ferit de boli astăzi. Dumnezeule Atotputernic binecuvântează-mă în această noapte, de dragul lui Isus Hristos. Amin.
